luni, 28 februarie 2011

- 1 Martie 2011 - Marsul SCMD asupra Guvernului Romaniei, urmat de miting in Piata Victoriei -

- 1 Martie 2011 - Marsul SCMD asupra Guvernului Romaniei, urmat de miting in Piata Victoriei - Ii asteptam pe militarii in rezerva si in retragere. Cei care se simt "beneficiari" pot sa ramana acasa! Alaturi de noi vor fi pensionarii civili, profesorii, pilotii, functionarii publici, politistii, politistii de frontiera, vamesii, lucratorii din penitenciare, etc.

duminică, 27 februarie 2011

Poziţia greşită a MApN privind OUG. 1

SCMD Slobozia: “Poziţia greşită a MApN privind OUG. 1/2011″ Pe adresa redacţiei a fost primit un mesaj semnat de Compartimentul juridic al Filialei Slobozia a SCMD; în cadrul mesajului sunt prezentate mai multe puncte de vedere legate de poziţiile exprimate de reprezentanţii MApN, la rubrica „Poşta redacţiei” din Observatorul Militar nr. 7, referitoare la aplicarea OUG nr.1/2011. Prezentăm intergral acest mesaj: “In Observatorul militar nr. 7(23 februarie-01 martie 2011) , sub titlul „Posta redactiei”, s-a dorit a fi formulate raspunsuri la intrebarile referitoare la procesul de revizuire a pensiilor stabilite in urma recalcularii pensiilor militare de stat. Si de aceasta data se constata ca MApN, prin consultantii care il reprezinta, fie din graba, fie din dorinta de a fi primii cu astfel de abordari, fie din lipsa unei „eminente cenusii” sau „unui cap limpede”, fie ca „asa s-a ordonat”, fie din toate acestea la un loc plus alte cauze ce devin definitorii, in sens negativ, pentru acest minister, are solutii si abordari in afara prevederilor legale. Chiar de la inceput se recomanda celor interesati sa citeasca interviul acordat de seful Directiei financiar-contabile, general de brigada Maria Lupu, publicat in nr. 5, pagina 5 al Observatorului militar. Acest interviu NU ESTE DE RECOMANDAT. Daca insa s-a dorit a se demonstra nepriceperea celui care l-a acordat, atunci poate fi recomandat. Si iata de ce. Doamna general afirma ca „procesul de recalculare a pensiilor S-A INCHEIAT LA 31.12.0210, dar din lipsa unor documente doveditoare de venit, SE CONTINUA PROCESUL DE REVIZUIRE”. Sunt doua greseli (sau minciuni?): -procesul de recalculare, conform art. 4 alin. 1, lit. a) si alin. 2 din L. 119/2010, trebuia incheiat la 28.12.2010 si nu la 31.12.2010; astfel afirmatia este pur si simplu recunoasterea faptului ca s-a incalcat legea; -conform tezei 2 din motivele pentru adoptarea OUG. 1/2011, este „imperios necesara INSTITUIREA unei etape de revizuire”; prin urmare, nu poate continua un proces care abia se stabileste, se infiinteaza, se constituie. Tot doamna general precizeaza in interviu: ”Prin intrarea in vigoare a OUG. Nr. 1, prevederile HG. Nr. 735/2010 au fost abrogate. PRIN URMARE NU MAI ESTE CAZUL SA SE DEPUNA CONTESTATII”. Si logica, dar si intuitia elementara care ghideaza spre legalitate orice om cu un minim de educatie sau de bun simt, sunt cel putin precare la doamna general. Cum poti afirma asa ceva cand procedura de contestare a pensiilor recalculate este reglementata prin art. 7 al L. 119/2010, cand deciziile precizeaza, asa cum obliga legea, temeiul de drept si termenul in care poate fi introdusa contestatia, dar mai cu seama cand decizia necontestata in termen ramane definitiva chiar daca ea este si ilegala, si lovita de nulitate, neindeplinind conditiile de fond si forma, asa cum este cazul marii majoritati a deciziilor emise de MApN-Directia Financiar-Contabila si nu de Casa de Pensii Sectoriala din cadrul MApN. Asa cum a inceput, adica prost, asa si continua ceea ce se vor a fi raspunsuri sub titlul „Posta redactiei”. Iata doua extrase care trebuie citite cu mare atentie: -„OUG nr. 1/2011 prevede ca procesul de revizuire se încheie la 31 decembrie 2011. Obligatia identificarii si transmiterii la casa de pensii sectoriala, a veniturilor realizate lunar de catre fiecare beneficiar, pâna cel mai tarziu la data de 31 octombrie 2011, revine MApN. Daca pâna la aceasta data nu pot fi identificate veniturile realizate lunar pentru anumite perioade, la stabilirea punctajului mediu anual se utilizeaza cuantumul soldei de grad si al soldei de functie minime corespunzatoare gradului militar detinut, dar nu mai putin de salariul mediu brut/net pe economie, iar pentru perioada anterioara anului 1952 se utilizeaza salariul mediu brut pe economie.” -„Fata de cele mentionate mai sus, facem precizarea ca, la 10 februarie, a fost emis Ordinul Sefului SMG nr.17. Acesta stabileste masurile si activitatile ce urmeaza a se desfasura de catre structurile MApN, in cadrul procesului de revizuire a pensiilor militare de stat. La art. 1, ordinul prevede ca procesul de revizuire se va finaliza pana la data de 15 martie 2011.” Concluziile nu fac cinste nici consultantilor care reprezinta MApN, dar nici realizatorului paginii si publicatiei. 1.Daca ordonanta, avand in vedere numarul foarte mare de persoane (aproximativ 140.000 conform tezei 1 din motivare, din care cca. 60.000 ale MApN ), a stabilit, probabil corect si justificat, ca identificarea documentele necesare dovedirii IN TOTALITATE a veniturilor sa se faca cel mai tarziu pana la data de 31.10.2011, respectiv noua luni, adica cca. 270 de zile,, cum poate justifica MApN finalizarea revizuirii pana la 15.03.2011, respectiv in 45 de zile? Daca, pana la 15.03.2011, se vor identifica documentele necesare dovedirii IN TOTALITATE a veniturilor si se vor emite deciziile de pensii revizuire, va fi, pe de o parte, foarte bine si laudabil (desi putin probabil, mai degraba exclus) si pe de alta parte, rusinos dar si acuzator pentru emitentul ordonantei. Cu alte cuvinte, in ultimul caz, se va dovedi ca si aceasta ordonanta este proasta. 2. Daca insa, intr-adevar, termenul 31.10.2011 este justificat si corect, inseamna ca, pentru a se respecta termenul de 15.03.2011, revizuirea se va face, in toate sau numai in unele cazuri, utilizand, pentru perioadele pentru care nu sunt dovedite veniturile, cuantumul soldei de grad si al soldei de functie minime corespunzatoare gradului militar detinut. Acest lucru este ilegal deoarece se incalca prevederile art. 1 alin. 4 din OUG. 1/2011 conform caruia NUMAI DUPA 31.10.2011 se pot utiliza cuantumurile de mai sus in locul veniturilor realizate. Emiterea, pana la 15.03.2011, a deciziilor de pensie revizuite utilizand cuantumul soldei de grad si al soldei de functie minime corespunzatoare gradului militar detinut, este o incalcare cu mult mai grava decat emiterea deciziilor de pensie recalculata utilizand exclusiv salariul mediu brut pe economie desi documentele doveditoare fusesera depuse in termenul legal. 3.Daca avem in vedere art. 8 din OUG. 1/2011, conform caruia „ministrul apararii nationale, ministrul administratiei si internelor, precum si directorul SRI pot emite ordine si/sau instructiuni privind modalitatile tehnice de identificare, transmitere si solicitare a actelor si datelor care dovedesc veniturile necesare revizuirii pensiilor”, concluzia este pur si simplu socanta: Ordinul Sefului SMG nr. 17/2011 NU TREBUIA EMIS. Cu alte cuvinte NUMAI MINISTRUL apararii nationale putea emite ordine si/sau instructiuni. In plus, domeniul reglementat prin ordinul sefului SMG excede celui stabilit strict prin ordonanta de urgenta. 4.In articol se afirma ca Ordinul Sefului SMG nr. 7/2011 „stabileste masurile si activitatile ce urmeaza a se desfasura de catre structurile MApN, in cadrul procesului de revizuire a pensiilor militare de stat”. Gresit! Chiar daca s-ar invoca ambiguitatea prevederilor art. 1 alin. 1 din OUG. 1/2011(ambiguitate care intareste afirmatia ca ordonanta este o reglementare, in cel mai bun caz, proasta) nu se poate justifica greseala de a se afirma ca se revizuiesc pensiile militare de serviciu (uzual fiind numite pensii ale caror cuantum este cel din luna decembrie 2010). Conform art. 1 din anexa nr. 3 din OUG. 1/2011, „pensiile prevazute la art. 1 lit. a) si b) din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor masuri in domeniul pensiilor si recalculate potrivit prevederilor aceleasi legi se revizuiesc conform prezentei metodologii”. Mai clar de atat nu stiu daca se poate! Deci se revizuiesc NU pensiile militare de serviciu ci PENSIILE MILITARE DE SERVICIU RECALCULATE, adica cele ale caror cuantumuri sunt stabilite prin deciziile emise dupa incheierea procesului de recalculare. Decizii care, in marea lor majoritate, au fost contestate si fac obiectul cererilor de anulare adresate instantelor de judecata competente. Se pune firesc intrebarea: in MApN este cineva capabil sa inteleaga fundatura si blocajul in care s-a ajuns? Si tot firesc s-a ajuns in faza in care cei vinovati de aceasta stare de lucruri au nume, prenume, grade si functii, dupa caz. 25.02.2011 Sursa: Compartimentul juridic al Filialei Slobozia a SCMD”

PROTESTE IN CROATIA

PROTESTE IN CROATIA Scris de irina.bazon in 27 februarie 2011 la 12:32 Mii de persoane s-au adunat sambata in piata centrala din Zagreb, capitala Croatiei, pentru a cere Guvernului sa protejeze veteranii de razboi. De asemenea, a avut loc si o demonstratie antiguvernamentala, care nu a mai fost la fel de pasnica, soldandu-se cu aproximativ 20 de raniti, manifestantii cerand demisia Guvernului pe fondul crizei economice din tara. Manifestatia pentru veteranii de razboi este cea mai mare de pana acum, de luna trecuta, cand Tihomir Purda a fost arestat in Bosnia. Purda a fost retinut pe baza acuzatiilor de crime de razboi si ar putea fi extradat in Serbia, scrie Al Jazeera, citat de Ziare.com. Purda neaga totusi acuzatiile, spunad judecatorilor din Bosnia ca a fost torturat in Serbia pentru a marturisi crimele de razboi. Protestatarii au spus ca posibila lui extradare in Serbia, unde ar urma sa fie judecat, este "inacceptabila, incorecta si rusinoasa". Veteranii se plang ca guvernul croat nu ii protejeaza de acuzatiile de crime de razboi. Multi croati ii privesc drept eroi pe veteranii de razboi. Protestele antiguvernamentale pe fondul crizei economice nu au fost insa la fel de pasnice: cateva sute de manifestanti s-au ciocnit cu politia. Participantii au cerut demisia premierului croat, Jadranka Kosor. Multi croati dau vina pe Guvern pentru problemele economice ale tarii si pentru coruptie. http://crct.ro/ndrr

ULTIMATUM adresat domnului Emil Boc si celorlalti impostori, membri ai Guvernului Romaniei

SINDICATUL CADRELOR MILITARE DISPONIBILIZATE Comitetul Director Adresa: Bucuresti, Bd. Poligrafiei, nr. 4, Sector 1, cod postal 013705 E-mail secretariatscmd@yahoo.com Site http://sindicatulcmd.blogspot.com Telefon : 0725562223, Fax : 0318177371 Cont:BRD, Agentia Carol, RO41BRDE441SV79262374410, Cod fiscal:26096263 Nr. 125/25.02.2011 ULTIMATUM (SOMATIE) Adresat(a) domnului Emil Boc si celorlalti impostori, membri ai Guvernului Romaniei DOAMNELOR SI DOMNILOR, Rezumand si completand acuzele aduse dvs. de SCMD in ziua de 24 ianuarie a.c. va reamintim ca: • Prin Legea 329/2009, care ne-a limitat noua si altor 6 milioane de cetateni ai Romaniei cu drept de vot, platitori de taxe si impozite, dreptul la munca, si prin Legea 263/2010 care ne-a conditionat integral dreptul la munca de renuntarea la un alt drept dobandit, calcand in picioare Constitutia Romaniei, care prevede ca ”dreptul la munca nu poate fi ingradit. Alegerea profesiei, a meseriei sau a ocupatiei, precum si a locului de munca este libera” (Art. 41, al. 1), ne-ati rapit dreptul la pensie. Cu aceasta ocazie ati incalcat intreaga legislatie europeana in privinta dreptului muncii, Carta Drepturilor Fundamentale a UE, Declaratia Universala a Drepturilor Omului, Conventia pentru Drepturile Omului, Protocolul 1 si Tratatul de aderare a Romaniei la NATO, care prevedea trecerea noastra in rezerva cu drept de pensie anticipata si drept de munca. • Ati dezvoltat aceasta ticalosie elaborand un cod al muncii respins cu indignare si de patronate si de sindicate si pentru care sunteti gata sa va asumati, impotriva interesului natiunii romane si-n interesul nu se stie cui, raspunderea. • Prin legea anticonstitutionala si antieuropeana 119/2010 ati desfiintat anticonstitutional si ilegal dreptul la legi ocupationale pentru militari, politisti si alte categorii, desi acestea erau prevazute de catre Legislatia comunitara europeana, Pilonul al 2-lea, Directiva nr. 86/378/CEE si Directiva 96/97/CEE. • Prin aceeasi Lege 119/2000 ati introdus in practica juridica din Romania un principiu inexistent si care ”inseamna o incalcare de catre stat a propriei legislatii” fapt cu ”repercusiuni grave asupra stabilitatii juridice si asupra caracterului de stat de drept” potrivit adresei din 4 iunie 2010 a AIJD de la Bruxelles catre dvs. – retroactivitatea legii. Or, potrivit aceluiasi document ”modificarea retroactiva a unor drepturi civile deja castigate (in cazul de fata pensiile) nu este posibila decat prin incalcarea principiilor fundamentale de drept”. Indreptata impotriva cadrelor militare in rezerva si retragere, a fostilor diplomati, piloti, senatori si deputati, functionari publici din Parlament, Justitie si Curtea de Conturi, aceasta ticalosie pusa in practica prin doua HG-uri (735 si 737), care exced insasi Legea dvs., a constituit baza incalcarii inca odata a intregii legislatii europene si a Constitutiei Romaniei (Art. 16, al. 1 si Art. 44, al 2, 3, 8) si a rapirii nejustificate a unor ”drepturi castigate” sau a ”nationalizarii” unei duble proprietati, GRADUL si PENSIA MILITARA DE STAT, supunandu-ne unei duble discriminari. O spune raspicat Conventia pentru Drepturile Omului in Protocolul I, Art. 1, 6 si 14. • Ati incalcat cu aceasta ocazie principiul sperantei legitime, al coerentei si sigurantei legislative, dreptul cetatenilor la o buna administrare, la sanatate fizica si psihica, adica la viata (Art. 22 din Constitutia Romaniei), dreptul la un nivel de trai decent (Art. 47) si dreptul la o batranete linistita. • Ati incalcat chiar opinia Curtii Constitutionale in mod expres referitoare la Legea 119/2010, conform careia ”De la data publicarii, deciziile sunt general obligatorii si au putere numai pentru viitor” (Raspunsul CC nr 12747/09.09.2010). • Ati declansat ilegale procese de ”recalculare” a pensiilor aflate in plata, procese care trebuiau stopate la 28.09.2010, conform Deciziei 338/2010 a Curtii de Apel Cluj. • Sfidand puterea judecatoreasca ati continuat recalcularea, ati mintit ca Decizia Curtii de Apel nu era erga omnes, ati decis in sedintele de Guvern din 8.12.2010, dupa ce Curtea de Apel Cluj s-a pronuntat in anulare si din 10.01.2011, dupa ce ICCJ ne-a dat dreptate, sa continuati recalcularile, apoi sa abrogati doar HG 735, nu si consecintele aplicarii ilegale ale acesteia. • Prin OUG 1/2011 ne-ati transformat din asistati in ”beneficiari proveniti din sistemul de aparare, ordine publica si siguranta nationala” certificand astfel ”nationalizarea” gradelor noastre, ati introdus prevederile defunctei HG 735 direct in Lege si ati decis sa utilizati rezultatele ilegalei recalculari, cele doua decizii ”temporar – definitive” privind pensiile foste militare, pe care ni le-ati trimis, supunandu-ne unui proces de ”revizuire” declarat a se incheia pana la sfarsitul acestui an. • Daca in cazul recalcularilor nu v-ati respectat propria minciuna (si anume ca cei aflati in proces cu Guvernul nu vor fi supusi recalcularii) si in cazul ”revizuirii” ati decis sa va ignorati din nou propria minciuna - Ordinul SMG nr 17/10.02.2011 prevede la Art. 1 finalizarea ”procesului de revizuire a pensiilor militare de stat pana la data de 15.03.2011”. • Ati introdus toate masurile impotriva noastra si a militarilor angajati pe baza de contract (carora li se rapeste din nou posibilitatea de a beneficia de pensie militara anticipata) in Legea 263/2010, abrogand neconstitutional si impotriva legislatiei comunitare legile noastre ocupationale 164/2001 si 179/2004. Ne-ati aliniat unei legi defuncte, 19/2000 si care nu avea tangenta cu noi, pentru a ne percepe ilegal CAS-ul, in conditiile in care militarii au asigurata dintotdeauna, pentru ei si familiile lor, asistenta medicala gratuita. • Ati abrogat Legea 19/2000 in defavoarea a 6 milioane de pensionari si a salariatilor, in special tineri, cu statut de PFA, pentru a percepe retroactiv CAS-ul, ignorand prevederile art. 76, al 1 si 2 din Lege si OUG 147 din 2002 care prevedeau un termen-2005 si marirea cuantumului pensiilor cu suma necesara extragerii CAS-ului. • Ati dat o Lege antiromaneasca a invatamantului, permitand utilizarea unor manuale antiromanesti elaborate in capitale straine si in limbi straine, fapt ce ii afecteaza grav pe miile de militari in rezerva incadrati in invatamantul de toate gradele, dupa 1999. • Ne-ati insultat, ati declansat un razboi total de imagine si psihologic impotriva militarilor, pentru a stimula ura populatiei impotriva unicului sau sprijin si a coloanei de sustinere a statului, precum si ample campanii de discreditare, elaborate de dejectiile de presa guvernamentale si basesciene impotriva liderilor SCMD. Ati provocat moartea a zeci de cadre in rezerva si in retragere ocazionata de primirea deciziilor de recalculare pe fondul conceptiei dvs. ”strategice” ca pensionarii trebuie sa traiasca maximum 6 ani dupa iesirea la pensie, urmand ”sa paraseasca pe cale naturala sistemul”. Jefuiti ca in codru Tara, ii vindeti bogatiile pe nimic marilor asasini economici mondiali, mintiti, amenintati, cumparati constiinte. Pentru toate acestea SCMD va someaza sa va dati demisia, urmand sa raspundeti in fata legii. Alternativa ar fi abrogarea in urgenta a legilor 329/2009, 119/2010 si 263/2010, a Legii 1/2011 a invatamantului, retragerea OUG 1/2011, renuntarea la Codul sclaviei si producerea reparatiilor necesare pentru toti cei care au avut de suferit de pe urma incompetentei, venalitatii sau tradarii dvs. de neam si Tara. Din acest moment, SCMD anunta ca va sprijini impotriva dvs. toate miscarile, manifestatiile, grevele si alte actiuni de protest ale sindicatelor si societatii civile din Romania, onorandu-si misiunea trasata de Art. 118, al. 1 din Constitutia Romaniei, aceea de aparator al democratiei constitutionale. Honor et Patria! Vae victis! PRESEDINTELE SCMD, Col. (r) dr. Dogaru Mircea

A doua scrisoare deschisa Fostului nostru comandant suprem Domnul Traian BASESCU

SINDICATUL CADRELOR MILITARE DISPONIBILIZATE Comitetul Director Adresa: Bucuresti, Bd. Poligrafiei, nr. 4, Sector 1, cod postal 013705 E-mail secretariatscmd@yahoo.com Site http://sindicatulcmd.blogspot.com Telefon : 0725562223, Fax : 0318177371 Cont:BRD, Agentia Carol, RO41BRDE441SV79262374410, Cod fiscal:26096263 Nr. 124/25.02.2011 A doua scrisoare deschisa Fostului nostru comandant suprem Domnul Traian BASESCU PREDINTELE ROMANIEI Domnule Presedinte, In interesul marilor asasini economici, care devoreaza Romania, din randul carora amintim FMI, companiile Franklin Templeton, Bechtel si Gold Corporation, guvernele Boc au impus in ultimii doi ani, in dispretul Constitutiei si al Legislatiei comunitare, legi care limiteaza drastic drepturile a milioane de cetateni la viata, munca, proprietate, sanatate, invatamant si cultura. Numite de noi legi ale genocidului si subminarii economiei nationale, acestea sunt legile 329/2009, 119/2010 si 263/2010 si OUG 1/2011. Ele urmeaza a fi intarite, prin asumarea raspunderii, de un nou Cod al muncii fortate, respins si de patronate si de sindicate si de o noua lege a sindicatelor, legi experiment, menite sa desfiinteze sindicatele in Romania. In aceste imprejurari SCMD a luptat cu mijloace legale in Parlament, in justitie si in strada, in tara si in afara, pentru dreptul rezervistilor la munca si la proprietate, noua nationalizandu-ni-se doua categorii de bunuri patrimoniale dobandite: gradul militar si renta impropriu numita pensie militara. Am castigat in justitie impotriva legilor aplicate retroactiv, dar guvernul Boc IV a decis sa anihileze puterea judecatoreasca in Romania, prin hotarari ale Executivului, ca HG 735/2010, care prevede explicit acest lucru (Art. 11). Excedand legea, HG 735 a fost suspendata definitiv la 28 sept. 2010 de catre Curtea de Apel Cluj. Incalcand Decizia Curtii, guvernul a continuat sa opereze in trecut, modificandu-ne ilegal statutul si pensiile si continua sa o faca si astazi in pofida noii Decizia a ICCJ din 7 ianuarie 2011. Prin OUG 1/2011, guvernul retrage defuncta HG 735 nu insa si efectele acesteia (cele 3 randuri de decizii de pensie “definitive” primite de militari) inlocuind cuvantul ”recalculare” cu “revizuire”. S-a creat un haos juridic, caruia i-au cazut victima la propriu, zeci de rezervisti. In aceste conditii, declansam lupta pentru abrogarea legilor mentionate, intrarea Romaniei in legalitate si apararea democratiei constitutionale, conform Art. 118, al. 1 din Constitutia Romaniei, somandu-va sa renuntati la anticonstitutionala postura de “jucator” si sa va luati in serios functia de mediator “intre puterile statului, precum si intre stat si societate”. Va solicitam oficial interventia in favoarea Puterii judecatoresti si a Legislativului, impotriva Executivului, considerand ca orice secunda castigata de actuala putere inseamna alunecarea Romaniei spre un dezastru ireversibil. Ii vom da in judecata pe membrii actualului guvern pentru genocid si subminarea economiei nationale, considerand ca se va face dreptate daca vor petrece in inchisoare macar timpul echivalent celui petrecut in nemeritatele functii. Va cerem explicit sa acceptati o alta majoritate care sa constituie Executivul si care, in Parlament, sa poata decide abrogarea legilor criminale care-i condamna ireversibil pe pensionarii militari si civili, pe politisti, lucratorii din penitenciare, diplomati, functionarii publici, profesori, pe actualii militari profesionisti, pe tinerii angajati cu statut de PFA, etc! SCMD isi va stramuta procesele la curtile de justitie internationale Din acest moment, SCMD isi anunta sprijinirea fara rezerve a tuturor manifestarilor si manifestatiilor de protest organizate de sindicate si de populatie, pana cand puterea tiranica portocalie – rosie – alba – verde va fi rasturnata. Anexam prezentei ultimatumul transmis guvernului. Honor et Patria! Vae victis! PRESEDINTELE SCMD, Col. (r) dr. Dogaru Mircea

sâmbătă, 26 februarie 2011

SOLUTIA DE IESIRE DIN CRIZA HORATIU RUSSIN

http://www.youtube.com/watch?v=6pmUbkWblR4 (prima parte 1/3) http://www.youtube.com/watch?v=FC2cPYg-ITI (partea 2/3) http://www.youtube.com/watch?v=6Drl015bXBY (partea 3/3)

România e singura ţară din UE ce are o sentinţă de condamnare a interceptărilor telefonice

Vicepreşedintele PNL Norica Nicolai a declarat, sâmbătă, că România este singura ţară din UE care are deja o sentinţă de condamnare pentru interceptarea ilegală a telefoanelor şi crede că dacă nu se iau măsuri această metodă va mai fi folosită pentru intimidare în perioada alegerilor locale. "România este singura ţară din UE care are deja o sentinţă de condamnare a SRI care a făcut poliţie politică. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a considerat în cazul Patriciu că interceptările telefonice ale persoanelor au fost ilegale şi a obligat la daune morale. Să luăm în calcul o realitate pe care ICCJ a consfinţit-o: că (SRI - n.r.) interceptează ilegal şi peste lege telefoanele. Este un drept la care nu mai ţinem, cel la viaţă privată. Acceptăm să ni se spele viaţa în public, lucru inadmisibil. Ne vor trata în aceeaşi manieră şi când vor veni alegerile, ne vor umili când este nevoie, ne vor trata ca pe nişte oameni care merită intimidaţi când este nevoie şi de regulă este nevoie la alegeri. Dacă îi tolerăm, vor continua", a spus, sâmbătă, într-o conferinţă de presă, la Timişoara, Norica Nicolai, citată de corespondentul MEDIAFAX. Potrivit sursei citate, ca urmare a "manevrelor de intimidare" interceptările telefonice sunt făcute publice, iar atunci îşi pierd calitatea de probe în dosarele de cercetare penală. "Bârfa ca metodă de lucru în plan politic în România s-a generalizat. Avem constant stenograme pe care le comentăm, le analizăm. Dar nu se întreabă nimeni că este o ilegalitate crasă. Codul Penal nu permite ca în timpul urmăririi penale aceste aşa-zise probe să fie utilizate. Ele nu mai sunt probe. Orice avocat îţi spune asta. Este de fapt o operetă în care justiţia este utilizată cu voie sau fără voie, din intenţie sau din prostie pentru a ţine de mâini concurenţii politici", a spus Norica Nicolai. Vicepreşedintele PNL Norica Nicolai a participat, sâmbătă, la Timişoara, la alegerile din cadrul Organizaţiei de Femei a PNL Timiş, care au fost câştigate de Georgiana Grigorie, fost preşedinte interimar al organizaţiei timp de un an.

LA MULTI ANI MARINARILOR MILITARI!

de MARA MATEI Statul Major al Forţelor Navale a organizat sâmbătă, 26 februarie, o suită de manifestări pentru a evoca împlinirea a 115 ani de la înfiinţarea Flotei Militare, principala componentă a Forţelor Armate Române, informează Agerpres. Programul activităţilor dedicate acestui eveniment au debutat pe faleza Comandamentului din Constanţa cu un ceremonial militar şi religios, urmat de un moment omagial în cadrul căruia au fost conferite distincţii şi plachete aniversare, dezvelirea unui bust din marmură al viceamiralul Vasile Urseanu, primul comandant al Flotei Militare, depuneri de coroane de flori la Crucea Marinarilor şi defilarea Gărzii de Onoare. La eveniment au participat şeful Statului Major al Forţelor Navale, viceamiral dr. Aurel Popa, comandantul Flotei Militare, contraamiral de flotilă dr. Alexandru Mârşu, personalităţi militare şi civile, comandanţi de unităţi, reprezentanţi ai structurilor de conducere ale Flotei, militari din cadrul unităţilor subordonate. La 26 februarie 1896 Regele Carol I consfinţea, prin Decretul Regal nr. 1093, publicat apoi în Monitorul Oficial din 13.03.1896, reorganizarea Flotilei Regale. Se înfiinţau astfel Diviziunea de Mare şi Diviziunea de Dunăre. Cele două structuri sunt reunite, în prezent, în compunerea Flotei Militare. http://www.romanialibera.ro/actualitate/eveniment/constanta-marina-militara-a-aniversat-115-de-la-infiintarea-flotei-217959.html

vineri, 25 februarie 2011

Deşteaptă-te române, că te-au călcat hoţii!
Totalitarismul nu a cedat niciodată în faţa dreptăţii de bună voie, paşnic. El nu poate fi învins decât în forţă - obligat prin toate mijloacele posibile şi, bineînţeles, democratice - să cedeze. De cele mai multe ori, democraţia s-a impus, nu s-a realizat cu rugăminţi. Să ne amintim că dictatura comunistă, pentru a se accede la democraţie, a fost înlăturată (din toate ţările comuniste), doar numai prin forţă (Fiecare ţară, cu specificul ei). Păcat că în România, acea mişcare a mulţimii, a fost confiscată de o clică de nemernici, care încă ne mai conduc ţara, după bunul lor plac. Şi confiscarea s-a datorat, în primul rând, Armatei, adică a generalilor ei, care nu au ştiut sau nu au dorit să instaureze, de drept, democraţia, lăsând Patria Noastră pe mâna salamandrelor, a nemernicilor. În primul rând, celor străini de neam: Ilici Iliescu (pe nume adevărat Ivanovici) şi Petre Roman (pe nume adevărat Neuland). Aceştia doi, împreună cu gaşca lor de fripturişti, au iniţiat distrugerea Agriculturii, Industriei, Învăţământului, Cercetării Ştiinţifice, Educaţiei, Asistenţei Medicale, Ordinii, Justiţiei, Bisericii şi Armatei. În zilele noastre şi-au planificat nimicirea ei completă. Să nu-i lăsăm să-şi facă mendrele cu populaţia României! Chem la luptă întreaga Ţară! Să ni se alăture în nobila noastră menire de apărătoare demnă a Naţiunii Române! Şi Sindicatului nostru îi cer (ca simplu ofiţer rezervist) să nu cedeze în faţa niciunei ameninţări, din ţară sau din afară, şi să continue lupta începută, iar Naţiunii Române îi cer să aplice în practică imnul nostru naţional: Deşteaptă-te române, că te-au călcat hoţii. Nu mai sta în amorţire. Demonstrează că şi "Mămăliga poate face explozie"!
Mircea Vâlcu-Mehedinţi

Unde este ministrul apararii (din Guvernul Romaniei)?

Unde este ministrul apararii (din Guvernul Romaniei)?

Am onoarea sa va salut dragi camarazi! Va rog sa nu ma luati peste picior pentru ca m-a apucat grija de capitanul cu stele babane. De obicei, ma feresc sa mor de grija altora, cu atat mai putin de grija lui Oprea, dar acum, chiar sunt ingrijorat, pe bune, pentru faptul ca ministrul apararii din Romania nu isi mai exercita functiile. Sa va argumentez: -in 10.02 2011 seful SMG emitea ordinul SMG-17, in locul ministrului apararii nationale; -in conformitate cu comunicatul nr. 16 din 24.02.2011 al MApN, "o delegaţie a Ministerului Apărării Naţionale, condusă de secretarul de stat Viorel Oancea, va participa la Reuniunea informală a miniştrilor apărării din statele membre ale Uniunii Europene, care se desfăşoară, în zilele de 24 şi 25 februarie, la Budapesta". Atunci, am tot dreptul sa intreb: unde este ministrul apararii (din Guvernul Romaniei)? 1.Are interdictie de la sef sa mai apara in public? 2.Ii este frica de ceva-cineva? Ii este rusine? 3.L-a apucat sindromul "Karl-Theodor zu Guttenberg" si din cauza mustrarilor de constiinta renunta de bunavoie la titlul "onorific" de ministru? 4.Este in greva pentru apararea drepturilor fostilor militari? 5.Este cumva, doamne-ajuta, bolnav? 6.Mai traieste? Sau se pregateste sa se alature grupului UDMR de la Oradea? Ca sa nu mai existe confuzii de genul Tahiti-Haiti, UNPR-UDMR... Cu stima,
j6.scom.w01, colonel

DREPTUL MEU LA DEMNITATE

DREPTUL MEU LA DEMNITATE

“Pentru a-l ucide pe ostaş, nu trebuie să-i iei viaţa, ci demnitatea”… a scris cândva un celebru scriitor italian, ilustrând pensionarea unui ofiţer, care la primirea calului, a armei şi a pălăriei, rămas fără demnitatea care i-a călăuzit viaţa militară, a constatat că viaţa nu-şi mai are rost şi… s-a împuşcat. Cu ruşine remarcăm că începutul anului 2011, a însemnat pentru Armata României din rezervă, o mare dezonoare, un atac brutal la demnitatea ei, atac în urma căruia mai mulţi ofiţeri şi subofiţei, “au ieşit din sistem pe cale naturală”, ca sa-l cităm pe micul prim ministru - Emil Boc, oameni suferinzi care nu au putut să trecă peste groaznicul şoc provocat tocmai de cel care trebuia să aibă grijă. Abrogarea Legii nr.164 din 2001, privind pensile militare de stat, şi punerea în aplicare, pe fugă, a Legii nr.263 privind sistemul unitar de pensii publice, au produs multă îngrijorare corpului de cadre militare aflate în rezervă şi retragere, corp ale cărui merite în societatea românească nu mai sunt deloc recunoscute de stat. După ce au trebuit să iese mai mult forţat, din armată, pentru ca România să poată deveni membră a NATO, cadrele militare disponibilizate şi nu numai, se confruntă cu dezonoarea şi ruşinea de a se vedea la mila guvernului cu veniturile înjumătăţite şi puşi pe drumuri. Prin promovarea nelegitimă (un vot fraudulos în Camera Deputaţilor) şi aplicarea acestei legi, de sorginte comunistă, se cultivă vrajba între corpurile armatei, între armată şi clasa pensionarilor români, considerati greşit si cu duşmănie asistaţii social, povara fondului de pensii fost militar cade acum pe Casa Natională de Pensii. Hotărârea de Guvern, nr.735 /2010, care stabilea unele norme referitoare la modul de calculare a pensiilor “speciale”a fost anulată de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, dar cu o indiferenţă nemaîntâlnită, Guvernul României, deşi a făcut un pas înapoi, la presiunea demonstraţiilor organizate de Sindicatul Cadrelor Militare Disponibilizate, “amânând procesul recalculării cu un an” , a promovat în regim de urgenţă o ordonanţă, care nu schimbă decât noţiunea de “recalculare” cu cea de “revizuire”a pensiilor, fost militare de stat. Principiul după care se calculează pensile rezerviştilor fiind de fapt aceleaşi, unul aşa-zis al contributivităţii…(?) Nu cuantumurile pensiilor militare îi interesează pe militari, ci pierderea statutului lor militar. Ei nu mai sunt purtători de grade militare, ci devin asistaţi social, care nu se vor mai bucura concomitent cu cadrele active, de creşterea cuantumului soldei de grad şi funcţie, de prevederile Statutului Cadrelor Militare, ci vor privi cu neputinţă spre acel “nepreţuit” punct de pensie. Trebuie ştiut că acei rezervişti, care în luna ianuarie s-au trezit cu pensiile înjumătăţite în urma unui calcul sumar, făcut pe baza salariului mediu brut pe economie, sunt exact aceia care nu au avut muncă normată, nu au avut carte de muncă, sunt cei care nu au primit nimic pentru serviciul operativ de zi şi de gardă efectuat 24 de ore din 24, şi cei care au sustinut prin munca lor, pe actualii lideri politici ai României la studii gratuite, sunt cei care au dăruit libertate poporului, cei care luptat şi au construit pentru România. Detaşate sau mutate pe santierele Economiei Naţionale, cadrele militare din rezervă şi retragere, au fost prezente acolo unde au putut ajuta şi unde i-a chemat ţara, datoria. Au fost la construcţia Palatulului Poporului, a barajelor hidrotehnice, a Transfăgărăşanului, la 250 metri sub nivelul mării în minele Anina, Petrila ori în toată Valea Jiului, şi în Bazinul Gorjului la extracţia de cărbune, pe şantierele navale unde s-a construit o puternică flotă maritimă, azi dispărută misterios, pe şantierele de construcţii locuinţe din mai toate oraşele Romaniei, dar şi în cele de irigaţii şi hidroamelioraţii precum şi pe ogoarele ţării la strânsul recoltei. Au mai participat la lichidarea urmărilor cutremurului din 1977, a catastrofalelor inundaţii din 1970 şi 1975, au stat mobilizaţi în tranşee luni de zile, în urma invaziei din august 1968 din Cehoslovacia, ori la aplicaţii şi în poligoane de trageri cu toate categoriile de armament indiferent de anotimp sau starea vremii. Nimeni nu-şi aminteşte să fi văzut pe cetăţenii Băsescu, Boc, Berceanu, Blaga, Ekstein, Udrea şi camarila, pe aceste şantierele care au adus cu adevărat dezvoltarea şi creşterea economică Romaniei. Oameni politici au fost văzuţi însă, vânzând Flota României, vânzând bogăţiile naturale ale ţării şi aceea valoroasă economie “necompetitivă - un morman de fiare vechi”, care azi produce zeci de miliarde de euro anual, dar în buzunarele străinilor. Pensionarilor, fosti militari, după ce le-au fost injumătăţite pensiile, le-au rămas totuşi... “obligaţiile militare”. Armatei din Rezervă îi revine misiunea extra-statutară de acum, de a constitui unităţi şi mari unităţi la mobilizare, pentru că aşa au jurat rezerviştii militari, însă politicienii uită ceva ce nu trebuie uitat niciodată. O armată rănită în onoarea şi demnitatea ei, îşi pierde comandantul care nu i-a apărat-o. Un comandant care nu-şi apără subordonaţii, adică pe aceia care cu preţul vieţii lor trebuie să-l apere în luptă, îşi pierde definitiv şi irevocabil calitatea de... comandant.

Ion ALECSOIU

http://ionalecs.blogspot.com/2011/02/dreptul-meu-la-demnitate.html

COMANDANTUL SUPREM, LA RAPORT!

COMANDANTUL SUPREM, LA RAPORT!

Scris de Iordache OLARU Marţi, 22 Februarie 2011 22:21

Acum, aproape un an şi jumătate, mi-am asumat deliberat responsabilitatea de a supune comandantului suprem al armatei câteva probleme specifice domeniului de aparare.

Nu am fost surprins că preşedintele în exerciţiu, nu a răspuns comentariilor, sugestiilor şi propunerilor pe care le-am facut atunci. Speram ca realitatea să mă contrazică sau, şi mai bine, să observ că deciziile au în vedere măcar o parte din propuneri. Din păcate, timpul scurs de atunci şi până acum, a confirmat aserţiunile, dar şi temerile mele, că preşedintele în exerciţiu care răspunde constituţional de securitatea naţională nu înţelege „că obiectivele politice sunt determinate şi de capacitatea militară” şi că atunci când este vorba de armată şi nevoile ei „niciun efort nu este prea mare”.

In perioada următoare se va desfăşura bilanţul Ministerului Apărării Naţionale. Nu pot intui ce anume le va spune ofiţerilor şi generalilor, preşedintele în exerciţiu, şi comandant al armatei, dar i-aş sugera ca înainte de a se adresa acestora să-şi facă un bilanţ personal al celor 6 ani de când conduce armata. Comandantul suprem al Armatei a reuşit în şase ani de când conduce armata să o ducă într-un punct din care numai Domnul mai ştie ce se mai poate face. Capacitatea de apărare a ţării, starea Armatei, sunt în cel mai critic punct din istoria lor. La câte promisiuni a făcut preşedintele armatei nici el nu mai crede ce spune. Ministrul apărării spunea că armata funcţionează la nivel de avarie. Merită să dezvolte ce înseamnă “avarie” pentru a înţelege şi contribuabilul care sunt dificultăţile reale.

Pentru a-i uşura sarcina comandantului armatei îmi permit să menţionez în continuare eşecurile pe care ar trebui să şi le asume personal şi bărbăteşte pe timpul discuţiei cu militarii la bilanţ, înainte de a-i acuza pe militari că nu ştiu cum să folosească banii pe care nu-i mai primesc de ani buni, decât doar pentru solde ciuntite şi, mai recent, pentru pensii recalculate.

Numai aşa se poate reclădi încrederea în comandantul lor. Altfel, vorba lui Nicolae Iorga: “O armată fără comandant este ca o găină fără cap, se mai zbate puţin şi moare”.

1. Inexistenţa unui proiect politic privind organismul militar este ilustrată de proiecţiile bugetare ridicole pentru apărare; promisiunea făcută în perioada de preaccedere de 2,38% din PIB pentru armată a fost praf în ochi pentru oficialii NATO, care abia acum realizează limbajul dublu al oficialilor de la Bucureşti. De asemenea, lipsa unei legi de planificare bugetară multianuală nu a permis elaborarea unei viziuni pe termen lung în domeniul apărării naţionale. Concluzia este că preşedintele nu a facut nimic pentru a se asigura armatei un buget decent şi rezonabil, chiar în condiţii de criza. S-a lamentat şi atât, ignorând că atunci când este vorba de armată şi interesele ei niciun efort nu este prea mare.

2. Bugetul de « avarie » a dus la încetinirea operaţionalizării structurilor cu consecinţe în compromiterea obiecti­velor asumate faţă de Alianţă; armata României contabilizează în dreptul rămânerilor în urmă la obiectivele forţei, sume în euro cu foarte multe zerouri. Preşedintele uită sau nu ştie faptul că România a aderat la NATO nu doar pentru avantajele pe care le confera calitatea de aliat, dar şi pentru îndeplinirea obligaţiilor asumate. Integrarea va dura încă ani buni iar acest proces necesită eforturi financiare şi umane considerabile. Al cui este eşecul? Evident al preşedintelui care nu a ştiut să mobilizeze întreaga clasă politică în acest efort naţional care ţine şi de blazonul calităţii de aliat de primă mână, nu second hand.

3. In perioada ultimilor şase ani armata a fost ţinta unor atacuri fără precedent cu privire la statutul acesteia şi imaginea ei în societate; practic i-au fost ignorate eforturile pentru a se reforma şi restructura în scopul pregătirii acesteia potrivit criteriilor de aderare şi integrare în Alianţă. Valorile instituţiei militare: onoare, demnitate, respectul sacru faţă de Tricolor, sacrificiul suprem sunt cu neruşinare persiflate iar militarii “nesimţiţi”, care au înţeles că trebuie să se sacrifice, părăsind sistemul militar în numele reformei, trebuie să accepte o altă umilinţă cea a recalculării pensiilor de parcă nu au fost suficiente consecinţele dureroase, uneori frustrante, generate de restructurare. Preşedintele i-a minţit pe militari atunci când într-o discutie “bărbătească” le-a spus: Şi mai este un lucru care mărturisc că mă deranjează: dezbaterile pe tema pensiilor militare. ...Pensiile militare nu pot fi afectate”. Preşedintelui nu i-a tremurat mâna când a semnat promulgarea Legii nr. 119/2010, aprobând atingerea dreptului patrimonial al pensionarilor cu privire la pensiile militare. Prin scoaterea cadrelor militare în rezervă din sistemul de pensii militare de stat, plătite direct de la bugetul apărării şi trecerea lor în sistemul de pensii civile, a fost încălcat contractul de carieră al acestora, prin care Statul era obligat să le asigure pensiile şi asistenţa medicală gratuită, pentru ei şi familiile aflate în întreţinerea lor, inclusiv atunci când sunt în rezervă. Mai mult, prin promulgarea Legii nr.119, comandantul armatei a uitat că ofiţerii, subofiţerii şi maiştrii militari, după ce ies la pensie, rămân, până la vârsta de 62 de ani, în evidenţa centrelor militare, având calitatea de rezervişti, ei fiind rezerva armatei putand fi oricând chemaţi sub arme, dacă situaţia o cere. Comandantul armatei, a anulat definitiv şi discreţionar relaţia existentă între armata activă şi de rezervă; practic aceasta din urmă nu mai există.

No comment, domnule comandant suprem!

4. Promisiunea de “redare a demnităţii gradului de general” a eşuat. Pe timpul celor 6 ani, de când este comandant al armatei, a avansat în gradul de general indivizi fără carieră militară, a promovat şi avansat în gradul de general ofiţeri care acum sunt în arest preventiv, în continuare există generali cu grade inferioare celor cerute de functiile pe care le ocupă, a tolerat persoane angajate politic, îmbrăcate în uniforma armatei romane, să facă propagandă electorală şi, ca să nu mai fie niciun dubiu cu privire la “politica” promovării în funcţii a generalilor, a perpetuat practici comuniste numind în funcţia de şef al SMG, un general care este inferior în grad multor generali din subordinea sa. Preşedintele a compromis definitiv gradul de general promovând reguli şi criterii pe care militarii cu cariera completă sau incompletă nu le acceptă pentru că nu le înţeleg dar şi pentru faptul că, prin comparaţie, aşa ceva este de neimaginat în armatele ţărilor membre NATO.

5. Preşedintele afirma în decembrie 2008: “Pentru că discutăm despre o perioadă de criză, aş vrea să vă asigur că programele vitale ale Armatei, programele de inzestrare, nu vor fi oprite. Criza nu justifică nici stoparea reformei, nici continuarea proceselor de modernizare a Armatei”. Din nou realitatea îl acuză pe preşedinte: anul 2010 a evidenţiat o realitate brutală şi anume că profesionalismul şi tenacitatea militarilor români nu mai pot suplini uzura fizică şi morală a armamentelor şi echipamentelor din înzestrare. Consecinţa este devastatoare: 25 de militari au murit şi alţi 26 au fost răniţi în timpul executării exerciţiilor şi aplicaţiilor pe teritoriul naţional. Atenţie, nu în teatrele de operaţii! Concluzia este că preşedintele trebuie să-şi asume eşecul în iniţierea şi implementarea celor 6 programe de înzestrare, care nu mai au nicio legătură cu structura de forţe dar nici cu riscurile, pericolele şi ameninţările menţionate în Strategia Naţională de Securitate.

6. Işi asumă oare Preşedintele României eşecul unui ordin dat armatei tot la un bilanţ, prin care le cerea militarilor să iniţieze măcar un program de înzestrare conform Ordonanţei nr.111/2007? Răspunsul este tot o întrebare: s-a mai interesat comandantul armatei care este situaţia executării acestui ordin? Dacă nu s-a interesat este posibil să fi ştiut de atunci că era un ordin absurd şi că înzestrarea nu se poate face umilindu-i pe militari să stea cu mâna întinsă la liderii politici să le dea bani pentru înzestrare.

7. Intr-un articol din Bursa, un viitor ministru de finante spunea că “armata româna este dotată la nivel de muzeu”. A trebuit să moară 12 militari, pentru care s-au investit sume enorme în pregătirea lor, ca să se ia decizia scoaterii din înzestrare a unui sicriu zburător, am numit avionul AN 2. Mai poate preşedintele să se uite în ochii rudelor acestor victime ? Şi care ar fi explicaţiile pe care le poate oferi acestora că cei dragi lor au plecat la escadrila din ceruri, acolo unde şi alţi bărbaţi aviatori militari şi-au dat viaţa pilotând şi alte tipuri de aparate de zbor-obiecte de muzeu?

8. Poate acelaşi preşedinte să le explice piloţilor militari de ce nu s-a demarat procesul de achiziţie a avionului multirol în condiţiile în care acesta necesită 3-5 ani ? E suficient pentru un şef de stat să spună în legătură cu eşecul angajării negocierii achiziţionării avionului multirol că aceasta “este o problema a noastra”? Ştie preşedintele că din 2013, an în care expiră resursa pentru MIG 21, este foarte probabil ca România să plătească o ţară membra NATO să ne asigure poliţia aeriană şi că este pentru prima dată în istoria aviaţiei militare române când nu suntem în stare să ne asigurăm prin mijloace proprii securitatea spaţiului aerian? Iată încă un eşec al capacităţii de decizie şi determinare a celui care este comandantul suprem al armatei.

9. Ce fel de prestigiu şi câtă credibilitate mai pot avea militarii atunci când sunt agresaţi zilnic cu epitete greu de reprodus? Discursul televizat din seara zilei de 23 de ianuarie 2011, a creat confuzie în opinia publică şi a dezamăgit întreaga scară a ierarhiei militare, pentru că însuşi comandantul suprem a atacat public prestigiul ofiţerilor, minimalizându-le rolul, a supralicitat locul şi rolul subofiţerilor, instigând cele doua categorii de cadre militare una împotriva celeilalte. Orice comandant de bună credinţă ştie că structurile militare sunt ierarhic structurate pe paliere de comandă şi de execuţie, care acţionează integrat, unitar şi inseparabil. Este evident că militarii români sunt dezamăgiţi şi abandonaţi de comandantul lor pentru că nu îi cunoaşte, i-a minţit sistematic şi le-a făcut promisiuni ambigui sau fără acoperire, contând pe faptul că, oricum, “ei înghit şi tac”. In compensaţie, preşedintele trebuia să vegheze ca priorităţile armatei să fie în atenţia liderilor politici în aşa fel încât impostura, incompetenţa, lentoarea şi indiferenţa faţă de problemele de securitate naţională să nu afecteze imaginea Armatei în societate, dar şi credibilitatea acesteia în situaţii de criză. O consecinţă colaterală va fi că tinerii valoroşi vor evita cariera militară, pentru că a devenit neatractivă, iar cei care vor decide să servească în armată nu vor avea calităţile fizice, morale şi intelectuale cerute de o meserie care este solicitantă, uneori frustrantă şi, adeseori, cere sacrificiul vieţii pentru îndeplinirea misiunilor. Ştie comandantul suprem cât la sută din posturile scoase la concurs au fost ocupate în ultimul an? Dacă s-ar interesa ar afla că profesia militară a devenit una oarecare şi fără perspective iar în luna ianuarie 2011, cota de popularitate şi încredere a populaţiei în armată au ajuns la pragul istoric de 63,5%.

10. In ciuda argumentelor cu privire la necesitatea declanşării procesului de analiză strategică a apărării, preşedintele nu a mişcat un deget. Din perspectiva practicilor de planificare a apărării folosite de NATO, analiza strategică a apărării ar fi putut să genereze directivele necesare adaptării structurii de forţe la ameninţările de natură naţională, regională şi globală aflate în schimbare, să ofere răspunsuri în legătură cu necesitatea achiziţiei avionului multirol, să genereze premisele reconsiderării programelor majore de înzestrare, să permită analiza consecinţelor profesionalizării armatei şi să pună la dispoziţie concluziile rezultate în urma participării la misiuni internaţionale (dotare, tipuri de misiuni, costuri, lacune de ordin tehnic, material, operaţional, financiar, legislativ, de cooperare cu alţi aliaţi, etc). In final, s-ar fi putut evalua şi din punct de vedere financiar opţiunile privind dimensiunea organismului militar şi misiunile acestuia, ca premise credibile pentru îndeplinirea obiectivelor forţei şi operaţionalizarea structurilor, şi s-ar fi finalizat la timp documente strategice fundamentale pentru securitatea ţării cum ar fi: Carta Alba, Strategia Militară Naţională şi Strategia de Securitate Naţională. Faptul că preşedintele a amânat acest demers a evitat doar pe moment răspunsuri dureroase cu privire la capacitatea de apărare a ţării dar ele relevă, sine ira et studio, incapacitatea acestuia de a înţelege nevoile reale ale armatei dar şi interesele de securitate naţională ale României.

Militarii mai speră că Preşedintele va înţelege din acest bilanţ personal că, atât timp cât se va lucra cu diagnostice aproximative şi se vor face promisiuni fără acoperire cu privire la stringenţa nevoilor armatei, la rolul şi locul ei în sistemul de securitate naţională, se vor aplica tratamente fără efecte pentru organismul militar. Ar fi de aşteptat ca apropiatul bilanţ să genereze un dialog sincer şi bărbătesc între militari şi preşedinte, care să evidenţieze că între promisiuni şi realitate, atunci când este vorba de starea armatei, sunt adevăruri care trebuie spuse, chiar dacă sunt dureroase sau jenante. Bilanţul ar trebui să evidenţieze adevăruri de care preşedintele ar trebui să se ruşineze şi pe care ar trebui să şi le asume în integrum ca eşecuri personale în calitatea de comandant suprem. Altfel, preşedintele s-ar putea să constate că are în faţa sa un auditoriu dezamăgit, obligat să asculte încă o dată promisiuni, minciuni şi ordine care nu au nicio legătură cu aşteptările lor dar nici cu realitatea din unităţile militare.

NB Nu am înţeles niciodată de ce nu se renunţă la bilanţurile tip „activul de comandă şi de partid din armată” pentru a se adopta un dialog tonic şi deschis doar cu militarii şi civilii cu funcţii relevante din minister.

Iordache Olaru, contribuabil apolitic, fost pensionar

Comunicat Departament Economico-Financiar, nr 5 din 14.02.2011 Privind fluidizarea activitatii financiare a filialelor

Comunicat Departament Economico-Financiar, nr 5 din 14.02.2011

Privind fluidizarea activitatii financiare a filialelor
Rugam urgentati desemnarea titularilor de subconturi.
Rugam transmiteti urgent situatia membrilor de sindicat din filiala si a platii cotizatiei de catre fiecare membru, pentru virarea procentului stabilit din sumele incasate care va fi transferat in subconturi.
In a doua parte a anului, in luna septembrie, se va face regularizarea in functie de situatia platii cotizatiilor.
Explicit, vom trimite in prima transa procentajul din sumele real incasate, in conditiile in care nu toti membrii au platit in conformitate cu statutul, 120 lei la inceput de an. Unii platesc trimestrial sau semestrial. Este motivul pentru care, in septembrie se va face o noua evaluare, de catre filiala, a cotizatiilor virate intre timp, pentru ca serviciul economico-financiar sa poata plati diferenta.
Deoarece mai sunt cotizatii netrimise, incasate in unele filale, si sume avans nejustificate pe anul trecut, pana la reglementarea situatiei (transmiterea la Compartimentul economic financiar a sumelor incasate si a documentelor justificative) acestea vor fi deduse din avansul pe 2011.
PRESEDINTELE SCMD,
Col. (r) Dogaru Mircea
SEF COMPARTIMENT FINANCIAR CONTABIL,
Lt. Col. (r) Chelu Marin

CONTRIBUTIA LA PENSIA SUPLIMENTARA

CONTRIBUTIA LA PENSIA SUPLIMENTARA

Aceasta contributie insemna o retinere lunara din salariu si se vira la stat. 2% - pt perioada: 01.01.1967 - 31.12.1985 (Lg 27/1966) 3% - pt perioada: 01.01.1986 - 31.12.1998 (decret 232/1986) 5% - pt perioada: 01.01.1999 - 01.04.2001 (OU 31/1998) Pana la intrare in vigoare a Lg. 19/2000 (care a abrogat aceasta contributie), pe langa pensia de drept, la care avea dreptul un salariat, primea, urmare acestei contributii si o pensie suplimentara. De la 01.04.2001 (data intrarii in vigoare a Lg 19/2000): ART. 165/Lg 19/2000 (1) Asiguraţii care au contribuit la Fondul pentru pensia suplimentară cu 2%, 3%, respectiv 5%, beneficiază de o creştere a punctajului, determinat prin aplicarea următoarelor procente la punctajele anuale realizate în aceste perioade, astfel: a) 16% pentru perioada 1 ianuarie 1967 - 1 ianuarie 1973; b) 13% pentru perioada 1 ianuarie 1973 - 1 ianuarie 1978; c) 14% pentru perioada 1 ianuarie 1978 - 1 iulie 1986; d) 21% pentru perioada 1 iulie 1986 - 1 noiembrie 1990; e) 15% pentru perioada 1 noiembrie 1990 - 1 aprilie 1991; f) 14% pentru perioada 1 aprilie 1991 - 1 aprilie 1992; g) 13% pentru perioada 1 aprilie 1992 - 1 ianuarie 1999; h) 22% pentru perioada 1 ianuarie 1999 - 1 februarie 1999; i) 17% pentru perioada de după 1 februarie 1999. Citeste mai mult: http://www.avocatnet.ro/content/forum%7CdisplayTopicPage/topicID_125515/Ce-reprezinta-contributia-pentru-pensia-suplimentara.html#ixzz1CJ5bkTFW

biografia lui Basescu

http://www.bitpress.ro/articole/national/7731/serviciile-secrete-dau-pe-surse-trecutul-oneros-al-lui-traian-basescu.html

Pentru ca tot sunt la moda stenogramele, in mediul online au inceput sa apara o serie de dezvaluiri despre trecutul oneros al presedintelui Traian Basescu. Unele dintre acestea par a contine informatii intr-atat de precise incat nu este exclus sa vina chiar din interiorul serviciilor secrete. Va prezentam, in cele ce urmeaza, o parte a acestor dezvaluiri, cu precizarea ca pot fi, in egala masura, adevate sau intoxicari. 1. NAVIGATORUL SI TURNATORUL TRAIAN BASESCU a fost racolat de Securitate in 1973, pe cand era elev al Institutului de Marina intocmindu-i-se dosarul personal nr. 3990/09-11-1973. Pana la terminarea studiilor in 1976 a fost colaborator al lucratorilor din Directia a IV-a de Contrainformatii Militare. (A nu se confunda cu Directia a III-a de Contraspionaj!) In aceasta calitate elevul militar BASESCU TRAIAN avea obligatia sa informeze organele de Securitate despre modul in care se desfasurau activitatile specifice in Institut, despre comportamentul si atitudinea colegilor si ale cadrelor didactice atat in cadrul activitatilor specifice, cat si in particular. La terminarea studiilor, Directia a IV-a de Contrainformatii Militare a incetat legatura cu colaboratorul BASESCU TRAIAN, dosarul personal al acestuia fiind transferat la Inspectoratul Judetean Constanta al Ministerului de Interne, Departamentul Securitatii Statului, cu adresa nr. 00151392/29-09-1976. Dupa absolvirea Institutului de Marina, TRAIAN BASESCU este incadrat ca ofiter la Intreprinderea de Exploatare a Flotei Maritime NAVROM Constanta. In aceasta calitate, TRAIAN BASESCU este preluat ca informator – sursa de catre lucratorii Biroului de Securitate Port Constanta condus la acea vreme de ofiterul Dumitru Nicusor. De folosirea ofiterului de marina TRAIAN BASESCU s-a ocupat direct locotenentul major de Securitate Mihai Avramides care organiza contacte cu acesta inainte de plecarea in cursa si la intoarcere. La aceste intalniri participa de regula si seful lui Avramides, Dumitru Nicusor, care insa se intalniea si separat cu TRAIAN BASESCU. In calitatea sa de ofiter de marina, TRAIAN BASESCU dadea informatii cu privire la starea de spirit a echipajului, temele de discutie abordate de membrii echipajului, activitatile si contactele pe care membrii echipajului le aveau in porturi, in timpul escalelor, activitati de contrabanda si specula, dar si despre eventuale aprecieri sau comentarii facute de membrii echipajului cu privire la conducerea superioara de partid si de stat. De mentionat faptul ca desi in acea perioada era valabil ordinul conform caruia membrilor PCR nu li se puteau lua informatii scrise, locotenentul major Avramides, care avea o experienta redusa in munca de Securitate, el provenind din sistemul penitenciarelor, a cerut si a obtinut de la informatorul TRAIAN BASESCU mai multe note scrise pe care le-a depus la dosarul acestuia, nr 3990/1973. In jurul anului 1980, Mihai Avramides s-a intors, la cerere, la Directia Penitenciarelor. In prezent Mihai Avramides este pensionar, are 57 de ani si locuieste in Braila. Dupa plecarea lui Avramides din cadrul Biroului de Securitate Port Constanta, TRAIAN BASESCU a continuat sa fie prelucrat informativ de ofiterii Rosioru Ioan si Deacu Constantin, tot sub coordonarea sefului biroului, Dumitru Nicusor. Dumitru Nicusor a trecut dupa 1989 in SRI, ajungand General, sef al Sectiei SRI – Constanta si apoi seful Centrului Operativ Zonal Dobrogea. Actualmente este pensionar si are doua locuinte, una in Constanta si una in Bucuresti. TRAIAN BASESCU a sustinut in 1981 examenul de Comandant, care a fost o simpla formalitate, a durat numai 5 minute, dupa care a primit comanda navei Arges. In acea perioada era de notorietate in randul colegilor sai sustinerea de care acesta se bucura. In jurul anului 1984, informatorul TRAIAN BASESCU a fost trecut in reteaua Centrului de Informatii Externe din Departamentul Securitatii Statului unde a lucrat cu ofiterul Silvian Ionescu din cadrul Directiei I. In 1987 TRAIAN BASESCU este numit sef al Agentiei Economice NAVROM din Anvers, Belgia, unde isi desfasoara activitatea sub directa coordonare a lui Silvian Ionescu care conducea la acea data Serviciul I (Belgia-Olanda-Luxemburg) din Directia I a CIE. In aceasta perioada TRAIAN BASESCU a transmis preponderent informatii de inters economic cu privire la activitatile din porturile maritime Anvers si Roterdam, dar si informatii cu privire la echipajele navelor care acostau in aceste porturi, precum si informatii despre membrii personalului diplomatic roman din tarile respective. In vara anului 1988, TRAIAN BASESCU a fost retras temporar de la Anvers pentru a participa la un instructaj care a durat doua luni si s-a desfasurat la Scoala de ofiteri MI de la Baneasa. In 22 decembrie 1989, ofiterul de Securitate Silvian Ionescu, cel care l-a avut in subordine pe TRAIAN BASESCU, s-a infiltrat printre revolutionarii din fata Comitetului Central, a intrat in anturajul lui Dan Iosif si ulterior al lui Gelu Voican Voiculescu si in ianuarie 1990 a fost numit Secretar Executiv al FSN. Actualmente este Secretar Executiv al PD. La inceputul anului 1989 in ascensiunea profesionala a lui TRAIAN BASESCU intervine o sincopa. Pe 8-03-1989 este rechemat in tara, fiind acuzat de nereguli grave in administrarea fondurilor NAVROM. TRAIAN BASESCU a fost sanctionat pentru ca a autorizat, fara aprobarea NAVROM Constanta, o plata suplimentara de 300.000 de franci belgieni pentru lucrarile de reparatii efectuate la nava Zimnicea in ianuarie 1989. Sanctiunea primita s-a datorat, mai ales, faptului ca TRAIAN BASESCU a decis ca lucrarile de reparatii sa fie executate de Santierul Naval Belliard din portul Anvers, desi existau oferte de executie a lucrarilor, mult mai ieftine, din partea altor santiere navale din acelasi port. In perioada ianuarie-martie 1989, TRAIAN BASESCU a trimis numeroase note informative si rapoarte in tara incercand sa-si justifice deciziile, dar si lansand acuze grave si neintemeiate la adresa Comandantului navei Zimnicea. Datorita gravitatii exceptionale a faptelor de care a fost acuzat, tinand cont de legislatia din acea vreme, numai sustinerea din partea Securitatii poate explica faptul ca TRAIAN BASESCU a fost sanctionat doar administrativ, si nu a suportat si rigorile legii. El a fost chiar mentinut ca angajat al NAVROM Constanta, fara sa mai primeasca insa nici o insarcinare pana la Revolutie. Imediat dupa Revolutie, TRAIAN BASESCU a fost numit Director General al Inspectoratului de Stat al Navigatiei Civile din Ministerul Transporturilor. Pentru a obtine aceasta functie foarte importanta, TRAIAN BASESCU s-a bucurat de recomandarea si sustinerea secretarului executiv al FSN Silvian Ionescu, dar si ale vechiului sau prieten, Calin Marinescu, zis Shogunul, pe atunci Presedinte al CFSN Constanta. 2. ADMINISTRATORUL In cei 15 ani care au trecut de la Revolutie, TRAIAN BASESCU a ocupat in permanenta functii administrative, cu o singura exceptie, perioada 1993-1996. In tot acest timp TRAIAN BASESCU a reusit sa isi creeze o imagine de om gospodar, de bun administrator, folosindu-si exclusiv calitatile de comunicator si de manipulator al opiniei publice pentru ca rezultatele efective obtinute de TRAIAN BASESCU in administratie sunt dezastruoase. Perioada am prezentat-o mai sus, iar in continuare vom prezenta o sinteza a activitatii lui TRAIAN BASESCU in functii administrative, care demonstreaza, ca episodul din CV-ul sau, nu a fost un simplu accident. Imediat dupa Revolutie TRAIAN BASESCU a urcat rapid in functie de la Director in Minister, la Subsecretar de stat si de la inceputul anului 1991, la Ministru al Transporturilor. In acesti trei ani 1990-1992, TRAIAN BASESCU a ignorat complet problemele reale din transporturile romanesti si anume starea proasta a drumurilor (nici un kilometru de sosea nu a fost modernizata in acesti trei ani), diminuarea alarmanta a traficului de persoane si marfuri pe CFR, concomitent cu scumpirea exagerata a acesui tip de transport, starea deplorabila a flotilei TAROM (exceptie facand cele doua aeronave Airbus cumparate de Petre Roman, intr-o afacere din care s-a incasat un comision de 1,3 milioane dolari). Dar aceasta perioada va ramane in memoria colectiva ca perioada in care a disparut mai mult de jumatate din flota maritima a Romaniei, cealalta parte disparand si ea in a doua perioada de ministeriat al lui TRAIAN BASESCU, cu aportul determinant al FPS-ului condus de Sorin Dimitriu si Radu Sarbu. Disparitia flotei romane a insemnat una dintre cele mai oneroase afaceri de dupa Revolutie care s-a soldat cu pierderi de sute de milioane de dolari pentru statul roman, dar si cu castiguri pe masura pentru cei implicati direct. Actualmente se afla pe rol la Inalta Curte de Casatie si Justitie dosarul Flota. Dosarul a fost instrumentat de PNA. Alaturi de TRAIAN BASESCU sunt inculpate alte 80 de persoane, printre care alti doi fosti Ministri ai Transporturilor, Radu Sarbu fostul Presedinte al FPS, etc. Dintre toti acestia, numai TRAIAN BASESCU refuza sa se prezinte in fata justitiei, tocmai pentru ca stie ca, desi nu a semnat nici un act pentru vanzarea vreunei nave, el este cel care a orchestrat toata aceasta uriasa operatiune care a dus la disparitia efectiva a flotei romane. Tot TRAIAN BASESCU este cel care a creat la inceputul anului 1990 o vasta retea alcatuita din inalti functionari din Ministerul Transportului in fruntea carora s-a aflat bunul sau prieten Calin Marinescu (Shogunul), dar si din firme romanesti si mai ales straine care au obtinut sute de milioane de dolari din exploatarea si valorificarea flotei romane. Una dintre cele mai cunoscute componente ale acestei uriase operatiuni de spoliere a avutiei nationale a fost afacerea Petromin- Klaveness (Norvegia) prin care 18 dintre cele mai moderne nave romanesti au fost facute practic cadou firmei norvegiene care la data semnarii contractului cu Petromin, era in pragul falimentului, mai avand in dotare doar cateva vrachiere si nave multifunctionale. Este de remarcat faptul ca in urma afacerii Petromin – Klaveness TRAIAN BASESCU nu a primit numai recompense de ordin material ci a obtinut si diploma de absolvent al cursurilor Avansate de Management in Industria Transportului Maritim ale Academiei Norvegiene, ca bursier al statului norvegian. Intregul rechizitoriu care a stat la baza inculparii lui TRAIAN BASESCU si a complicilor lui este public si poate fi studiat la Inalta Curte de Casatie si Justitie. De altfel ancheta in cazul Flota a inceput inca din timpul regimului Constantinescu, in 2000 secretarul de stat din Ministerul Justitiei Mocuta trimitand la Camera Deputatilor instiintarea cu privire la inceperea urmaririi penale. In perioada 1996-2000 TRAIAN BASESCU a fost din nou numit Ministrul Transportului. In acest interval de timp s-a realizat un singur lucru asfaltarea unor sosele nationale care ajunsesera intr-un grad de degradare extrem. Reabilitarea acestor sosele s-a facut cu banii cetatenilor care au fost obligati sa plateasca celebra taxa BASESCU, bani care au ajuns in conturile firmelor apropiate lui TRAIAN BASESCU si PD-ului. Tot acum TRAIAN BASESCU a definitivat, cu ajutorul FPS-ului instrainarea flotei romane si a adus, tot impreuna cu FPS-ul, TAROM-ul in pragul falimentului. SNCFR-ul a fost divizat in mai multe companii, dar asta nu a dus la eficientizarea activitatii, ci doar la distribuirea de functii de directori mai multor clienti politici, compania ramanand in toata aceasta perioada pe primul loc pe lista datornicilor la bugetul statului si regia cu cele mai mari pierderi din exploatare. De asemenea, in perioada 1996-2000, SNCFR a constituit alaturi de Petrom, Renel si Sidex, principala cale de drenare a fondurilor publice catre clientela politica a coalitiei aflata la putere. Cea mai cunoscuta mostra de a banului public a fost autostrazii Bucuresti-Pitesti. Lucrarile au costat circa 100.000.000 dolari, din care 53,1 milioane dolari credit BERD, iar 44 milioane dolari de la Guvernul Romaniei. La doar o luna de la darea in folosinta a autostrazii, s-a prabusit un pod peste un canal de colectare a apelor, iar dupa 3 luni covorul asfaltic a inceput sa se desprinda asa incat dupa 6 luni gropile acopereau cea mai mare parte din suprafata autostrazii, facand imposibila circulatia si impunand angajarea unor noi lucrari de asfaltare. Intre 2000 si 2004, activitatea lui TRAIAN BASESCU de Primar General al Capitalei nu a dus la finalizarea nici unuia dintre programele necesare Bucurestilor, desi multe din aceste programe au fost subiecte de campanie electorala. Curatenia orasului, asfaltarea si reabilitarea strazilor, fluidizarea circulatiei, reabilitarea retelei de apa si canalizare, constructia de locuinte sociale, repararea scolilor, toate sunt bile negre pentru Primarul General al Capitalei dupa patru ani de mandat. 3. POLITICIANUL TRAIAN BASESCU si-a inceput activitatea politica, in 1991, cand a fost numit Ministru al Transporturilor in Guvernul Roman. In 1992 cand s-a produs scindarea FSN in doua tabere, in jurul lui Ion Iliescu si in jurul lui Petre Roman, TRAIAN BASESCU a ales tabara Roman. Adevarata afirmare politica a lui TRAIAN BASESCU a inceput insa in 1996. Cu cateva luni inaintea alegerilor parlamentare din noiembrie 1996, cand fiind acuzat de adversarii politici ca este principalul vinovat pentru disparitia flotei, a facut un gest foarte spectaculos, demisionand din functia de Deputat, renuntand astfel la imunitatea parlamentara si punandu-se la dispozitia justitiei. In realitate acest demers politic, care i-a atras foarte multa simpatie in randurile electoratului, a fost foarte bine calculat, TRAIAN BASESCU stiind foarte clar ca timpul scurt ramas pana la alegeri, nu permitea organelor de ancheta sa definitiveze un dosar extrem de amplu cum era si este dosarul Flota. Mai mult decat atat, TRAIAN BASESCU a obtinut numirea ca Director de campanie electorala al lui Petre Roman, si primul loc pe lista de candidati ai PD pentru Camera Deputatilor in judetul Vaslui. In acest mod TRAIAN BASESCU si-a asigurat o altfel de imunitate, stiind foarte bine ca nici un organ de ancheta nu va avea curajul sa-l aresteze pe directorul campaniei electorale ale unuia din primii trei candidati la Presedentie, si pe unul dintre cei mai mediatizati candidati ai opozitiei din acea vreme, in conditiile in care toate sondajele indicau ca PD-ul va participa la guvernare dupa alegerile din 1996. TRAIAN BASESCU a considerat ca actionand astfel are sanse sa inchida o data pentru totdeauna chestiunea Flota atat din punct de vedere mediatic cat si juridic. Dupa alegerile din 1996, TRAIAN BASESCU este numit Ministru al Transporturilor in Guvernul Ciorbea. Activitatea ca Ministru a lui TRAIAN BASESCU din perioada 1997-2000 am prezentat-o sintetic mai sus, dar foarte importanta a fost activitatea politica a acestuia din perioada respectiva. Initial TRAIAN BASESCU s-a plasat in randurile baronilor PD, alaturi de Victor Babiuc, Radu Berceanu, Bogdan Niculescu-Duvaz, Alexandru Sassu, oameni care au constituit trupa de soc a lui Petre Roman in disputa cu adversarii politici din PDSR, dar si din CDR. TRAIAN BASESCU s-a remarcat rapid ca varful de lance al PD-ului, in lupta cu colegii din coalitie. Prima victorie importanta a fost schimbarea Primului Ministru Victor Ciorbea, in primavara anului 1998, actiune inceputa de TRAIAN BASESCU in decembrie 1997 prin declansarea crizei guvernamentale. TRAIAN BASESCU a stiut sa exploateze foarte bine aceasta victorie, asigurandu-si o imagine de luptator pe scena politica romaneasca, locul doi in partid, dar mai ales locul doi in Guvernul condus de Radu Vasile. Din acest moment si pana la alegerile din 2000 TRAIAN BASESCU a sustinut in permanenta o stare de conflict in cadrul coalitiei de guvernare, initiind dispute cu colegii de Guvern, dar si cu alti lideri ai partidelor aflate la putere. TRAIAN BASESCU a reusit in acest mod sa-si creeze o notorietate foarte mare, fiind zilnic prezent pe micul ecran, si pe prima pagina a ziarelor, dar si o imagine de personaj politic fara scrupule, rau de gura, pus in permanenta pe harta si care nu se da in laturi de la nimic pentru a-si atinge scopurile. La inceputul anului 2000, in vizorul sau a intrat si Petre Roman cu care a avut mai multe dispute publice, alimentand astfel ideea ca el, TRAIAN BASESCU este de facto numarul unu in partid si pregatind debarcarea lui Petre Roman din fruntea PD. In acest context trebuie privita si strategia adoptata de TRAIAN BASESCU inainte de alegerile locale din 2000 cand desi a fost solicitat sa candideze la Primaria Capitalei, de catre Petre Roman, inca din februarie 2000, a refuzat in nenumarate randuri, dar in paralel a incurajat desemnarea de catre PD a unui candidat lipsit de orice sansa. Pe acest fond, cand dupa aparitia mai multor sondaje de opinie dezastruoase pentru PD, insistentele pentru a accepta sa candideze au crescut, TRAIAN BASESCU a acceptat sa se inscrie in cursa pe 5-05-2000, exact in ultima zi in care se mai acceptau candidaturile. Prin aceasta manevra TRAIAN BASESCU si-a creat imaginea de salvator al Partidului Democrat, demarand practic actiunea de inlaturare a lui Petre Roman din functia de Presedinte PD. Pentru aceasta s-a autoimpus ca Director al campaniei electorale a lui Petre Roman, pozitie din care l-a sabotat pe acesta sistematic, asta facand ca Roman sa obtina in toamna anului 2000 de 3 ori mai putine voturi decat PD, partidul pe care Roman il reprezenta. Este de notorietate faptul ca mai multi sefi de filiale ale partidului au fost sunati de TRAIAN BASESCU care le-a cerut sa se concentreze exclusiv pe campania parlamentara, in detrimentul celei prezidentiale a lui Petre Roman. Apoi, in anul 2001, s-a folosit de liderii din PD Berceanu, Duvaz, Sassu, Simona Marinescu pentru a obtine voturile congresului PD, inlocuindu-l astfel din functia de Presedinte PD pe Petre Roman. La acelasi congres, imediat dupa ce a fost numit Presedinte, si-a sacrificat aliatii amintiti mai sus, niciunul dintre ei nemai obtinand functiile promise in conducerea PD. De atunci toti liderii marcanti ai PD, cu exceptia lui Radu Berceanu au parasit partidul condus de TRAIAN BASESCU din cauza stilului dictatorial pe care acesta l-a impus in conducerea partidului. In perioada 2001-2004 TRAIAN BASESCU si-a folosit pozitia de Primar General al Capitalei pentru a-si impune o noua imagine publica, aceea de unic adversar al partidului de guvernamant, pregatindu-si astfel ascensiunea spre cea mai inalta demnitate in stat, functia de Presedinte al Romaniei. In continuare, TRAIAN BASESCU a purtat un razboi de gherila cu Adrian Nastase, razboi care pe fondul nemultumirilor sociale si al deteriorarii imaginii PSD i-a atras o simpatie tot mai larga in randurile populatiei. In final singurul obstacol in fata nominalizarii sale ca reprezentant al Aliantei PNL-PD in cursa prezidentiala l-a reprezentat Theodor Stolojan, candidatul desemnat al aliantei. TRAIAN BASESCU a reusit sa-l determine pe acesta sa se retraga din cursa pentru Presedentia Romaniei si din viata politica, cu numai trei saptamani inaintea campaniei electorale, in urma unei intense actiuni de constrangere, de manipulare si de santajare a lui Theodor Stolojan. 4. AFACERISTUL In intreaga sa activitate, TRAIAN BASESCU a fost calauzit de doua teluri: ascensiunea in ierarhia sociala si inavutirea. Daca pentru atingerea primului tel s-a folosit de relatia privilegiata cu Securitatea pana in 1989 si de activitatea politica ulterior, pentru inavutire a considerat ca orice metoda este permisa. In continuare va vom prezenta numai o parte din afacerile necurate care au creat bunastarea familiei BASESCU. In 10-01-1980 lui TRAIAN BASESCU, pe atunci ofiter angajat la Intreprinderea de Exploatare a Flotei Maritime NAVROM Constanta, i s-a repartizat din fondul locativ de stat un apartament cu 4 camere plus dependinte, situat in Aleea Zmeurei nr. 2, bl. U, sc. A. Cum la acea data familia sa se compunea din sotie si un copil, repartizarea s-a facut cu incalcarea normelor legale in vigoare pentru ca avea dreptul la doar 2 camere). In 26-05-1992 TRAIAN BASESCU a cumparat locuinta respectiva, pe baza contractului nr. 1415 achitand pe loc suma de 140.000 de lei. In 10 ianuarie 1991 Primaria Capitalei, cu adresa nr. 118053, a pus la dispozitia Ministerului Transporturilor apartamentul nr. 4 din strada Argentina nr. 2, bl.12, et. 2 (Piata Victoriei). Acest apartament a fost ocupat de TRAIAN BASESCU. In 22.08.1991, TRAIAN BASESCU a renuntat la apartamentul din strada Argentina si a primit in aceeasi zi, cu aprobarea lui Petre Roman, repartitie pentru imobilul de lux din Bulevardul Aviatorilor nr. 57 prin comunicarea Secretariatului General nr. 15/4086/1991. In baza acestor acte ICRAL Herastrau a intocmit contractul de inchiriere 60165 din 28 august 1991. Asa cum rezulta din Adresa 1888 din 21 iulie 1991 a Ministerului Transporturilor, la acea data TRAIAN BASESCU isi avea domiciliul stabil in Constanta. In aceste conditii, conform Legii 5/1973 nu i se putea repartiza o locuinta intr-o alta localitate cu incheierea contractului pe durata nedeterminata (putea beneficia, eventual, doar de o locuinta de serviciu). Contractul de inchiriere pentru imobilul din Bulevardul Aviatorilor nr. 57 era nul de drept deoarece - conform Legii 5/1973 - o persoana fizica nu putea detine, in acelasi timp, doua locuinte proprietate de stat. Astfel, daca TRAIAN BASESCU impreuna cu familia si-ar fi stabilit domiciliul in Bucuresti, inainte de a i se incheia contractul pentru imobilul din Bulevardul Aviatorilor ar fi trebuit sa faca dovada ca a predat apartamentul din Constanta, Aleea Zmeurei, dar asa cum am aratat acest apartament nu numai ca nu a fost predat statului ci a fost chiar cumparat de TRAIAN BASESCU un an mai tarziu. In 1997, motivand ca imobilul din Bulevardul Aviatorilor nr. 57 este revendicat de fostii proprietari, TRAIAN BASESCU a solicitat in calitate de Ministru al Transporturilor atribuirea unei locuinte de protocol. RAAPPS i-a repartizat pentru perioada mandatului de ministru locuinta din B-dul Maresal Prezan nr. 4. In realitate, Primarul General al Capitalei nu numai ca nu a parasit imobilul din B-dul Aviatorilor nr. 57, dar, in 1998, Directia de Administrare a Fondului Imobiliar i-a prelungit contractul de inchiriere pana in 2004. Chirias la propria Primarie, in vila din B-dul Aviatorilor nr. 57, TRAIAN BASESCU a solicitat RAAPPS, in 2000, prelungirea contractului de inchiriere pentru apartamentul din B-dul Maresal Prezan nr. 4. Solicitarea Primarului General nu era una legala, intrucat pierduse calitatea de demnitar, dar la interventia ministrului PSD, Serban Mihailescu, RAAPPS i-a prelungit contractul de inchiriere. In 9 august 2000, TRAIAN BASESCU a cumparat un teren intravilan de 3.700 de metri patrati, situat in Aleea Privighetorilor, pe care a platit pe loc 1.483.244.000 lei. O adevarata afacere, avand in vedere ca a reusit sa achizitioneze cu numai 50.000 de dolari un teren de 3.700 de metri patrati in Baneasa, cumparand cu 13 dolari metrul patrat de teren, care in ofertele agentiilor imobiliare era cotat la peste 100 de dolari. Cel care i-a vandut lui TRAIAN BASESCU terenul din Baneasa la acest pret derizoriu este Costel Casuneanu, om de afaceri care are peste 100 de TIR-uri, o fabrica de parchet, o benzinarie si o statie de service auto in comuna Oituz. Explicatia acestei afaceri imobiliare este ca pe vremea cand era ministru al Transporturilor, Traian Basescu i-a facilitat lui Casuneanu obtinerea de autorizatii de transport complet scutite de taxe pe destinatiile Ungaria, Cehia, Slovacia, Slovenia si Franta. La sfarsitul anului 2003 TRAIAN BASESCU a vandut terenul din Baneasa pe care-l achizitionase si a cumparat o vila pe soseaua Bucuresti-Ploiesti pentru care a achitat pe loc suma de 280.000 de dolari. Desi in prezent locuieste efectiv in aceasta vila impreuna cu sotia, TRAIAN BASESCU a trecut-o in mod fictiv pe numele ficei sale Ioana, pentru a nu fi obligat sa justifice in fata legii provenienta banilor cu care a achizitionat-o. TRAIAN BASESCU mai detine un apartament de 370 de metri patrati intr-o vila de lux in zona Foisorul de Foc din Bucuresti, pe strada Stefan Mihaileanu, nr. 2, achizitionat in 2002 si achitat pe loc. In 1994, TRAIAN BASESCU a infiintat impreuna cu alti patru asociati firma Triton Company, la care el detine 20% din actiuni. Aceasta este firma care asa cum a afirmat in mai multe randuri Primarul General. La aceasta firma asociat si administrator este Ionescu Dumitru, cel care i-a precedat lui TRAIAN BASESCU in functia de sef al Agentiei Economice NAVROM din Anvers si fost ofiter de Securitate. Cenzorul permanent al firmei Triton Company este Nicolae Varzaru, fost contabil al Clubului Dinamo, implicat in fraudarea Clubului alaturi de Vasile Ianul. Triton Company a fost infiintata la un an dupa Triton Grup srl, firma care ii are ca asociati pe ofiterul acoperit Ionescu Dumitru si pe Branza Paul, un alt prieten foarte bun al lui TRAIAN BASESCU. Branza Paul este si el asociat cu TRAIAN BASESCU la Triton Company, unde este si administrator. O alta firma la care TRAIAN BASESCU este de data aceasta asociat unic si care este administrata de sotia sa Maria este M.T. Vega Transport SRL, firma care a fost infiintata in 1996 si aparent, nu a functionat niciodata. TRAIAN BASESCU a declarat intotdeauna ca veniturile sale provin dintr-o afacere cu inghetata: Prod Cros SRL, la care asociat nu este el, ci sotia lui, Maria Basescu, cu 20% de procente din beneficii si pierderi si fratele lui, Mircea Basescu, cu 39% de procente din beneficii si pierderi. Firma Prod Cros SRL a achizitonat in 1994 fabrica de inghetata, printr-un credit extern luat prin Banca Agricola, credit pe care nu l-a rambursat in totalitate, restantele de plata fiind ulterior preluate la datoria de stat. Cea de a patra firma a familiei BASESCU, AMC Cros SRL este o firma de produse lactate, care o are ca actionar pe Maria Basescu, cu 20% din profit si pierderi. Aceasta firma a fost infiintata, in 1994, odata cu Prod Cros SRL, de catre Maria Basescu si Mircea Basescu. Familia BASESCU detine exact acelesi procente ca la Prod Cros srl: Maria Basescu – 20% si Mircea Basescu – 39%. Ceilalti actionari sunt, la fel ca la Prod Cros SRL, cei doi oameni de incredere ai lui TRAIAN BASESCU: Anca Ivascu – 39% si Dumitru Scaiceanu – 2%. Anca Ivascu este sora lui Aurelian Ivascu, membru PSD, consilier local la Constanta, apropiat al lui Radu Mazare. TRAIAN BASESCU a introdus-o pe Anca Ivascu si intre actionarii de la Aliment Murfatlar SRL, unul dintre principalii sponsori ai campaniei electorale a Partidului Democrat si a lui TRAIAN BASESCU. In anul 2001 TRAIAN BASESCU figura printre actionarii persoane fizice la Banca Comerciala Unirea alaturi de seful Directiei de Supraveghere Bancara Nicolae Cinteza, si de Cristian Burci, patronul de la Prima TV, ca actionar majoritar figurand un grup de firme rusesti. Bilanturile oficiale depuse de toate aceste firme la Registrul Comertului nu justifica nici pe departe investitiile imobiliare ale familiei BASESCU si asta explica de ce incearca Primarul General sa-si camufleze averea trecand-o pe numele rudelor. La fel de greu de justificat insa sunt si cheltuielile exorbitante facute de fiica lui TRAIAN BASESCU, Ioana care a deschis de curand un magazin de lux in incinta hotelului Hilton din Bucuresti. Investitia totala facuta de fiica lui TRAIAN BASESCU este estimata la 1.000.000 de euro. Prin intermediul fratelui sau Mircea Basescu, TRAIAN BASESCU este implicat intr-un mare numar de afaceri in Constanta. In 1991, pe cand era Ministru al Transporturilor, TRAIAN BASESCU a infiintat la Constanta firma Star Sea Co SRL. La fel ca la Prod Cros srl si la AMC Cros SRL, TRAIAN BASESCU detine aceasta firma prin intremediul fratelui sau Mircea Basescu si a lui Anca Ivascu. Tot prin Mircea Basescu si Anca Ivascu, TRAIAN BASESCU a infiintat in 2001, la Constanta, firma Miral Cross Ships Supply SRL, care se ocupa de activitati anexe transporturilor pe apa. In 2002, pe numele lui Mircea Basescu, a fost infiintata firma de consultanta MB Consult Company SRL. Fratele lui TRAIAN BASESCU detine in totalitate aceasta firma, fiind si unicul ei administrator. In activitatea sa de Ministru al Transporturilor si de Primar General al Capitalei, in afara de afacerea Flota numele lui TRAIAN BASESCU a mai fost legat de numeroase afaceri dubioase care pot explica situatia materiala infloritoare a familiei BASESCU. Ca Ministru al Transporturilor TRAIAN BASESCU a initiat si demarat in 1997, o serie de activitati ca dezmembrarea materialului rulant al SNCFR si vanzarea componentelor la fier vechi, curatirea si intretinerea terasamentelor de cale ferata etc., pe care le-a incredintat unor apropiati ai sai. Aceste activitati platite din bugetul Ministerului Transporturilor erau extrem de rentabile, dar mai ales erau imposibil de controlat ulterior sub aspect cantitativ si calitativ, reprezentand o sursa continua de fonduri pentru TRAIAN BASESCU si apropiatii sai. La aceste activitati s-a adaugat incredintarea fara licitatie a lucrarilor de modernizare si asfaltare a drumurilor. Ca Primar General, TRAIAN BASESCU a debutat in 2000, la numai o luna de la investirea in functie cu o operatiune extrem de contestata, demolarea chioscurilor, in urma careia zeci de mii de familii au ramas fara sigurul mijloc de subzistenta. Explicatia acestei actiuni se regaseste in sumele foarte mari de bani primite de TRAIAN BASESCU atat pentru campania electorala din 2000, cat si pentru folosul sau personal, de la doua mari firme de supermarket-uri, Carefour si Billa, interesate in eliminarea concurentei reprezentata de chioscurile care vindeau marfa foarte ieftin. Alte afaceri care au reprezentat si mai reprezinta surse importante de castig pentru Primarul General sunt incredintarea lucrarilor de asfaltare exclusiv catorva firme apropiate lui TRAIAN BASESCU, inchirierea a 648 de WC-uri ecologice a caror intretinere costa 7 miliarde de lei lunar, autorizarea catorva zeci de firme de alimentatie publica sa-si desfasoare activitatea in parcurile Capitalei etc. O alta operatiune care i-a adus un camision important lui TRAIAN BASESCU a fost afacerea Parcul Bordei-Satul Francez. Complexul de vile a fost cunstruit la jumatatea anilor '90 pe un teren din Soseaua Nordului care ulterior a fost revendicat. TRAIAN BASESCU i-a oferit proprietarului (Costel Constanda un apropiat al Vicepresedintelui PD Radu Berceanu), in schimbul terenului revendicat in suprafata de 19.000 de metrii patrati, 3,3 hectare de teren (Parcul Bordei), pe malul lacului Floreasca, in cartierul Primaverii, cea mai scumpa zona rezidentiala a capitalei. Cele 3,3 hectare de teren date in proprietate de TRAIAN BASESCU valoreaza la pretul pietei 33.000.000 de euro (1000 de euro metrul patrat), in conditiile in care terenul primit la schimb de Primaria Capitalei valoreaza numai 9.500.000 de euro, la pretul pietei (500 de euro metrul patrat). TRAIAN BASESCU se afla in relatii apropiate cu controversatul om de afaceri Frank Timis, caruia i-a promis sprijin in Proiectul Rosia Montana, inca din perioada in care era numarul doi in Guvernul Radu Vasile. 5.TRAIAN BASESCU VS. FLOTA a) scurt istoric - In 1990 intreaga flota maritima a Romaniei era grupata la IEFM NAVROM: Flota de Pescuit Oceanic la Tulcea, Flota de Pescuit Fluvial la Galati; - Flota maritima cuprindea 390 de nave, de la cargouri de 3000 de tdw pana la mineraliere de 165 000 tdw; - Ca tonaj, flota avea in jur de 17 milioane tdw, ocupand locul 7 in lume (depasind flotele unor tari precum Franta si Germania); valoarea de piata a flotei era de 4-6 miliarde de dolari; - C.L.C.: in terminologia maritima internationala reprezinta titulatura “capitan/commandant de cursa lunga”; in perioada 1975-1987 promotiile Sectiei Civile a Institutului Superior de Marina nu au mai facut fata la cresterea exploziva a numarului de nave; - Se va apela fie la ofiteri de marina militara, fie la avansarea rapida a unor ofiteri tineri, eludand gradele pe care acestia trebuiau sa le obtina in prealabil; - In aceste conditii ajunge Traian Basescu comandant de nava; Atributiile comandantului: - este singurul inarmat cu arme de foc la bordul navei; - poate sa hotarasca in orice problema, fara a se consulta cu nimeni; - poate oficia casatorii; - poate aresta si incarcera; - poate decide esuarea sau chiar scufundarea navei; - La IEFM Navrom Constanta, dupa revenirea din cursa, fiecare comandant trebuia sa prezinte un raport de activitate (in afara Jurnalului de Bord), dupa care se intalnea cu ofiterii de Securitate care raspundeau de intreprinderi; - Intrevederea nu era consemnata in scris, note scrise dand doar informatorii de la bordul navei; b) Basescu a facut avere prin urmatoarele metode: - achizitionarea de alimente in porturi straine, de calitate inferioara, pentru care platea preturi pentru calitate superioara (acest lucru se facea in colaborare cu agentul Navrom din portul respectiv – ship-shandler); - tot in intelegere cu agentul, se aprovizionau cu cantitati de motorina si ulei mult mai mici, pentru care plateau preturi mai mari; - o alta sursa de venituri ilicite era incarcarea devizelor la lucrarile de reparatii ale navelor romanesti din Marea Nordului, unde Basescu era reprezentant Navrom (ofiter acoperit). Basescu a fost in legatura cu colonelul Vasile Stanciu (acum seful Unitatii de Ofiteri Acoperiti din SRI); lista ce urmeaza a fi publicata, fiind planificata de serviciile NATO. - Una dintre aceste manevre i-a fost fatala lui Basescu, care la sugestia Securitatii va fi retras in 1989 (ordin semnat de contraamiralul Anghelescu); - Dupa unele marturii demne de crezare, in 1989, dupa sinuciderea g-l Milea, in biroul acestuia s-ar fi gasit o Nota prin care se solicita pentru ofiterul acoperit (gradul de capitan) MapN, Basescu Traian, aprobarea de trecere in structurile securitatii (actualul SIE), - In februarie 1990, Nicolae Vacaroiu aproba vanzarea ca fier vechi a 26 de nave; durata de viata, general acceptata a unei nave este de 25 de ani; - Dupa acest termen ea mai poate naviga daca indeplineste cerintele Registrului Naval; - Lansata sub “pavilion de complezenta” (Panama, Liberia), nava vanduta initial ca fier vechi mai poate circula ani buni si aduce profituri substantiale; - In 1991, fratele lui Traian Basescu, Mircea Basescu (tot CLC) pleaca in Japonia (port Yokohama) cu un mineralier de 165 000 tdw; de la Yokohama, Mircea Basescu trimite o telegrama anuntand ca nava s-a stricat si necesita reparatii capitale; - Ministrul Traian Basescu aproba, reparatia costand 1.200.000 de dolari; justificarea banilor s-a facut cu acte dubioase, iar la revenirea in tara nava a intrat in alte “reparatii capitale”; c) Contractele de bare-boat: - alaturi de contractile PETRO-KLAV si ERMIS, contractele bare-boat, aprobate in perioada cat Basescu a fost secretar de Stat si Ministru (guvernele Roman si Stolojan), s-au dovedit un esec; - NAVROM (respectiv cele trei companii rezultate din fragmentarea acestuia) pune la dispozitia unei persoane (fizice sau juridice) una sau mai multe nave; - Persoana respectiva asigura managementul acestora (contracte de carausie marfa, plata echipajului, aprovizionarea cu combustibil); reparatiile se fac pe socoteala proprietarului, iar profitul se imparte in doua; in urma acestor contracte toate navele au fost pierdute; - Metode au fost urmatoarele: i. Reparatii fictive sau devize incarcate; ii. Managerii au indatorat navele (neplatind achizitiile); iii. Managerii, uzand de fals, au pus gaj navele (desi nu le apartineau) si au luat imprumuturi enorme de la banci; - contractele de bare-boat, incepute de Traian Basescu si Calin Marinescu (secretar de Stat in perioada cat Basescu a fost ministru) au continuat si sub mandatele ministrilor Paul Teodoru si Aurel Novac; - printre cei care s-au imbogatit din contractele de bare-boat se numara si Adolf Bidea si Gheorghe Bosanceanu. - Calin Marinescu si Gheorghe Bosanceanu au fost comandanti de nave si apropiati ai lui Basescu; d) Dosarul Flota: - dosarul “Flota” instrumentat de PNA nu cerceteaza decat cazul a 16 nave Navrom; Petromin SA cuprindea Flota Strategica si a rezultat in urma divizarii Navrom; printer vasele strategice se numarau petrolierele si mineralierele; - navele au fost ipotecate de Christiana Bank – Oslo (Norvegia), in favoarea societatii Torvald-Klavenes – Oslo, cu care Petromin formase o societate mixta (joint-venture), Petro-Klav; - grupul Klavenes a incasat de la Christiana Bank (in contul celor 16 nave romanesti) circa 150 de milioane de dolari; neachitandu-si ratele, navele au fost vandute de banca; - banca a dat doar 50% din valoarea navelor, prejudiciul adus statului roman fiind de peste 300 milioane de dolari (doar pentru 16 nave!); - Basescu a fost acuzat de abuz in serviciu, fals intelectual, uz de fals, bancruta frauduloasa, spalare de bani, inselaciune si delapidare; - Au mai fost acuzati Paul Teodoru, Radu Sarbu si Aurel Novac; s-au sesizat nereguli la toate cele trei companii: Romline, Navrom, Petromin; - Basescu in calitate de subsecretar de Stat la Subsecretariatul pentru Navigatie Civila, a trimis o ordonanta catre Petre Roman prin care solicita acordarea sumei de 683 000 de dolari din fondul valutar al statului, pentru eliberarea remorcherului romanesc “Hercule”, arestat in Suez; - Ulterior, compania Romline condusa de Gheorghe Serescu inchiriaza navele “Mangalia”, “Tutova” si “Tuzla” firmei americane King Shipping Management; - Basescu aproba schimbarea pavilionului pentru care navele sa poata circula sub pavilion cipriot (incalca flagrant legea!); - Partenerul american infiinteaza o firma in Cipru, la care inregistreaza cele trei nave inchiriate, desi nu avea nici o legatura cu societatea constanteana Romline; - Basescu a fost acuzat de implicare in fraudarea cu 100,5 milioane de dolari a Petromin, prin intermediul firmei mixte “Minerva Shipping Company” cu sediul in Malta; - Cota de participare a fost de 50% Petromin si 50% Ermis Maritime cu sediul in Liberia; contributia partii romane consta in 7 nave si a firmei straine in participare cu contravaloarea reparatiilor si retehnologizarii acestora; - In calitate de ministru al Transporturilor, Basescu ii transmite primului ministru un memoriu de fundamentare pentru aprobarea prin Hotarare de Guvern a participarii Petromin la constituirea societatii mixte (care urma sa aiba profit de 16,2 milioane de dolari, din care 50% ar fi revenit partii romane); - Navele au fost transferate in baza unor documente ilegale (nu au existat procese de predare primire a gestiunii; valoarea din actul de vanzare a unor nave a fost derizorie) si a avut drept consecinta pierderea profitului de peste 6 milioane de dolari; toate cele 7 nave au fost pierdute; - In cazul Torvald Klavenes (debuteaza in 1990), grupul de firme norvegian face o vizita in portul Constanta; un an mai tarziu (1991), conducerea CNM Petromin ii inainteaza ministrului Traian Basescu un material din care reiesea starea tehnica proasta a navelor companiei; - Solutia avansata era acordarea unui imprumut de 45 de milioane de dolari pentru retehnologizarea a 15 nave; finantarea urma sa fie oferita de grupul de firme Torvald Klavenes; - La 14 mai 1991 s-a inregistrat contractul de societate mixta intre AS Klavenes Chartering Norvegia si Petromin, cu participarea in parti egale; - In urma unei vizite la Oslo a lui Traian Basescu, in calitate de ministru, ia fiinta firma Petromin Overseas INC, inregistrata in Liberia; prin ordinul lui Basescu, in 1992, navele Carbunesti, Comanesti, Bobalna si Borzesti au fost trecute sub pavilion Liberian; - Concernul norvegian era interesat de asigurarea intereselor sale in zona Golfului Arabiei, compania dezvoltand transport cargo in “Saadyat Free Zone – Abu Dhabi”; - In zona Golfului Persic se joaca interese de rang mondial: “GIAT Industries”, grup industrial de armament din Franta dorea sa evite falimentul, Rusia cu santierele navale Baltiisky Zavod dorea sa se reintegreze in arena mondiala; - Concernul norvegian a apelat la aparenta retehnologizare a flotei romanesti pentru a o vinde in alta parte; vanzarea navelor romanesti s-a facut pe sume derizorii: vrachierul Bals a devenit “Mounth Parnitha” (158 158 tdw, construit la Mangalia in 1982); a fost vandut unei firme grecesti pentru suma de 2.100.000 de dolari; nava Borzesti (64 854 tdw) a fost vanduta pentru 3 500 000 dolari; - Prejudiciul in dosarul Flota este de 324 514 689 USD ( peste 11 miliarde de lei); - Afacerea a fost condusa de Basescu prin asumarea ilegala a functiei de presedinte/director al societatii mixte Petroklav Inc. Bahamas (rezultata din asocierea CNM Petromin cu Torvald Klavenes); - Basescu avea drept de dispozitie si operare in contul bancar al societatii mixte Petroklav, permitand alimentarea nejustificata a acestuia cu suma de 500 000 dolari din creditul Petromin Overseas Inc. Liberia, cu care nu se afla in nici o relatie comerciala; - Suma a fost evidentiata in City Bank Londra, ca un transfer intern cu titlu de plata a unei prime de asigurare catre Petroklav Inc. Bahamas pentru nava Baicesti; - Prima de asigurare era in realitate datorata de alta firma: Borom Shipping Londra; nava Baicesti a fost ipotecata in favoarea Christiana Bank Oslo, obtinandu-se un credit de 4 milioane de dolari; se pare ca banii au fost folositi astfel: i. 3 250 000 $ virate companiei United Dutsch (care nu a existat niciodata); ii. 250 000 $ virati firmei de avocatura Sinclaire Roche & Temperley; iii. 500 000 $ in contul firmei Petroklav Inc. Bahamas, unde director era Basescu; - mai sunt urmariti penal Marin Lupu si Helmut Bogdan, reprezentanti CNM Petromin la Oslo; - alt actor important in afacerea Flota, neurmarit inca penal, la fel de abil in jongleri, este Serban Mihailescu, cainele “acoperit” (ofiter) al lui Tudor Postelnicu la paza cabinetului Constantin Dascalescu, care in toata perioada “scufundarii flotei” avea demnitati de reprezentare a FPS (deci a statului) si de care PNA si chiar presa nu face referire; personaje ca Petre Roman, Teodor Stolojan, Nicolae Vacaroiu sunt implicate direct in acest jaf asupra grelei mosteniri ceausiste “ce plutea pe apa”, in prezent fixata in conturi personale. e) Virgil Magureanu (A), care a preluat comanda securitatii interne; ce a facut? Doar a supravegheat scufundarea flotei si a Romaniei? Sub sloganul “nu ne vindem tara” (o talharim noi) pusa in gura muncitorimii “eliberate” de munca in 1989; pe cine a slujit (ofiterul acoperit al CIE, transferat in Academia Stefan Gheorghiu sub masca unui obscur expert la insistentele rectorului Leonte Rautu (NKVZ); rapid propulsat langa Iliescu de curentul gorbaciovisto (KGB/GRU) - decembrist ? Indicativul motanel il purta Virgil Magureanu in asa zisa dizidenta la Focsani (protejata si dirijata) - prietenii stiu de ce!…

Ana Jianu, 24-10-2010