Suveranitatea limitată

de Hari Bucur-Marcu

Începând cu data de 2 iulie 2011, lumea din România tot vorbește despre pierderea suveranității statelor europene care au dificultăți financiare.

Atunci s-a discutat prima tranșă a unui împrumut acordat de statele din zona euro Greciei, împrumut care este, de fapt, un fel de răscumărare sau de cauțiune. Apoi, spre sfârșitul lunii, această cauțiune a fost semnificativ suplimentată .

În context, a fost lansată Facilitatea de Stabilitate Financiară Europeană (EFSE), care va fi înlocuită, în viitor, de Mecanismul de Stabilitate Europeană (ESM).........

http://poporul.ro/suveranitatea-limitata/

Guvernul Boc face pregatiri pentru a introduce cartelele de alimente pentru pensionari.

Guvernul Boc face pregatiri pentru a introduce cartelele de alimente pentru pensionari. Cum va functiona sistemul intr-o economie de piata nu stiu, dar este clar ca o astfel de masura nu poate arata decat faptul ca economia Romaniei se scufunda din ce in ce mai adanc in criza.

Situatia este cu atat mai neasteptata cu cat tot in acesta saptamana reprezentanti ai Guvernului PDL incearca sa se laude cu rezultatele foarte bune care se profileaza pentru agricultura romaneasca in acest an. Dar stiti cum se zice uneori: "tara bogata, oamenii saraci".

"Meritul" pentru ca am ajuns aici revine Guvernului Boc, cu totii stim acest lucru si am tot vorbit despre politicile economice gresite care ne-au adus in aceasta situatie. De aceea mi se par imorale lamentatiile PDL care spune acum ca pensionarii trebuie sprijiniti. Sunt de acord sa sprijinim pensionarii, iar Guvernul PNL a facut mai mult decat oricine in acest sens. Ceea ce trebuie sa ne explice insa PDL este cum de a adus tara in starea in care nu mai avem alta solutie decat oferirea de alimente pe cartela.

Nu inchei, insa, fara a da o replica in legatura cu afirmatiile rauvoitoare de ieri ale domnului Valeriu Tabara despre modul in care Guvernul PNL a actionat in anul 2007 pentru combaterea efectelor secetei. De aceea precizez urmatoarele:

• In anul 2007 Guvernul Romaniei a acordat ajutoare de 400 mil. Euro pentru agricultura romaneasca in vederea combaterii efectelor secetei extrem de severe din acel an. Pentru intreprinderile agricole ajutorul s-a dovedit a fi decisiv pentru reluarea ciclului de productie agricola.

• Anul 2008 a fost unul foarte bun pentru agricultura romaneasca nu numai datorita conditiilor meteo cat sprijinului primit in anul 2007 din partea Guvernului Romaniei. Acel sprijin a permis efectuarea in conditii bune a lucrarilor agricole de toamna din 2007.

• Toti oamenii care intr-un fel sau altul au legatura cu agricultura romaneasca cunosc foarte bine cat de dificil a fost anul 2007 din punct de vedere climatic si, in acelasi timp, cat de important a fost sprijinul dat de Guvernul Romaniei in acel an.

• Nu putem sti care sunt motivele pentru care dl Tabara face in prezent astfel de declaratii, dar putem nota ca este absolut imorala tentativa actualului Guvern de a folosi in mod propagandistic faptul ca Romania va avea un an agricol foarte bun. Conditiile naturale sunt cele care au condus catre aceste rezultate bune si nu actiunile dlui. Tabara sau ale Guvernului din care face parte.

• Guvernul Boc ar trebui sa multumeasca naturii pentru ca anul agricol foarte bun care se profileaza este de natura sa imbunatateasca imaginea generala a economiei romanesti. Daca nu ar fi fost agricultura, datele despre economia romaneasca ar arata acum cu totul altfel.

• Guvernul Boc trebuie sa explice cat mai repede faptul ca tocmai acum, in conditiile unui an agricol foarte bun, a decis sa introduca

cartelele de alimente in Romania, masura care a mai fost in vigoare in timpul razboaielor, perioadelelor de foamete din timpul ocupatiei sovietice si in anii de sfarsit ai regimului Ceausescu.

http://www.tariceanu.ro

http://www.pesurse.ro/#/2011/7/30/triceanu-boc-introduce-cartelele-de-alimente-chiar/

Afacerile familiilor comuniste.

Supravietuitorii Afacerile familiilor comuniste. Fostii nomenclaturisti sau urmasii lor au strans averi profitand de ceea ce interziceau pe vremuri: afacerile. Condamnat ca "regim ilegal" de Comisia "Tismaneanu", comunismul a consacrat egalitatea in saracie, insa nu si pentru nomenclaturisti. Din cenusa regimului s-au regrupat cateva mari familii comuniste pentru care prabusirea PCR a devenit o oportunitate de a face avere. Alti cativa fosti demnitari sau portavoci ale regimului o duc, dupa cum o marturisesc chiar ei, mai bine decat inainte de 1989. Ei au profitat tocmai de ceea ce interziceau pe vremuri: initiativa privata. Puterea lor a constat, ca si inainte, in relatii si in informatii. Unii si-au sporit influenta prin asocieri de afaceri cu oameni ai momentului, politicieni sau ministri. O poveste fara sfarsit. ___________________________ ____ Dinca. Imperiul ginerilor Raposatul Ion Dinca, fosta mana de fier a regimului Ceausescu, a lucrat, in ultima parte a vietii, la o firma de IT. Era "consilier", iar compania facea parte din imperiul de afaceri creat de ginerii lui, Nicolae Badea si Gabriel Popoviciu. La inceputul anilor '90, in timp ce Dinca facea puscarie, fiind condamnat in lotul CPEX, ginerii lui puneau bazele lantului lor de companii care va ajunge sa valoreze sute de milioane de dolari. Potrivit unor apropiati, Popoviciu de-abia scapase de colegii lui de la service-ul auto unde lucra. In valtoarea Revolutiei, ei il cautau pentru a-l pedepsi pentru pacatele socrului. Pana a ajunge la service, Popoviciu, un personaj misterios, lucrase la un "shop" pe litoral, impreuna cu un anume Radu Dimofte. Pe la mijlocul anilor '80, Dimofte a fugit in Statele Unite, unde a lucrat ca portar de hotel, apoi sef de tura. S-a intors in tara dupa Revolutie. Tandemul de la "shop" a intrat apoi impreuna in afaceri si, intamplator sau nu, au adus in Romania branduri "imperialiste" precum Pizza Hut sau KFC. Astazi, ei doi, impreuna cu Nicolae Badea, controleaza investitii majore in imobiliare, IT si comert alimentar, multe dintre ele inregistrate pe firme off-shore din Cipru sau din Insulele Virgine, parte a unui intreg paienjenis. In multe cazuri, titularii afacerilor, asa cum apar la Registrul Comertului, sunt parintii lor: Zerlin Dimofte, care are 82 de ani, si Ligia Popoviciu, in varsta de 77 de ani. Imperiul ginerilor lui Dinca s-a remarcat si prin diverse afaceri profitabile cu statul, iar cei doi sunt actionari in Clubul Vinului, alaturi de nume sonore, precum Calin Popescu-Tariceanu. ____________________________ ____

Postelnicu. Nepotul "de aur", asociatul lui Videanu. Tiberiu Bica Postelnicu are o avere de aproximativ 50 de milioane de dolari si este asociat in nu mai putin de 35 de companii din Romania. E nepotul ultimului ministru de interne, fost sef al Securitatii, Tudor Postelnicu. Detine opt la suta din Romanian International Bank, controlata de familia Roberts, proprietarul Merchant Bank of California. A fost asociat si cu magnatul Ioan Niculae, la Asirom, dar si-a vandut cota de zece la suta. Prieten cu Niculae, Postelnicu a detinut, prin Total Distribution Group SRL, activitatea de distributie a tigarilor produse de Societatea Nationala a Tutunului Romanesc. Mai e si distribuitor de bauturi alcoolice si, de asemenea, actionar in IATSA, firma desprinsa din Dacia Pitesti. Nepotul "de aur" este si partener al fostului primar al Capitalei, Adriean Videanu. Cei doi au cate un sfert din Equity Invest SA, care se ocupa de intermedieri financiare. In schema mai apare si multimilionarul Raul Doicescu (24 la suta), a carui firma, Bog'art, dezvolta controversatul proiect "Cathedral Plaza". In Victoriei, Tudor Postelnicu traieste departe de ochii lumii. Devenit celebru prin propria sa sentinta - "Am fost un dobitoc"- rostita cand era judecat in lotul CPEX, Postelnicu locuieste intr-un apartament din "buricul targului", intr-un bloc din Piata Victoriei, unde se gasesc foarte multe sedii de firma, iar o locuinta se vinde cu peste 100.000 de euro. ___________________________ ____

Mizil. Mondenii postcomunisti "Comunistul national" Paul Niculescu-Mizil, asa cum ii placea sa i se spuna, a fost si el inchis dupa Revolutie. Isi incepuse ascensiunea in anii '50, cand era seful Sectiei de Propaganda si Agitatie. A fost apoi ministru, vicepremier, membru CPEx. Anul in care el a iesit din inchisoare, 1992, coincide cu cel in care familia lui s-a lansat in afaceri, infiintand grupul Getteco, apoi alte companii. O parte din ele s-au desfiintat ulterior. Mondenii Oana Niculescu-Mizil (nepoata) si Serghei Mizil (fiul) detin o parte din ele, in domenii diferite, de la restaurante la prelucrarea lemnului. In firme apare si sotul Oanei Mizil, libanezul Tohme Jamil. Cei doi au fost cununati de un membru al puternicei familii libaneze Hariri. ____________________________ ____

Burtica. De la Propaganda la multinational Cornel Burtica, fostul nomenclaturist marginalizat de Ceausescu in 1982, face parte dintre cei care au dezvoltat afaceri de succes. Dupa cum a relatat EVZ, Burtica s-a asociat cu companii din Italia, carora le-a intermediat vanzarile. Fostul ministru al comertului exterior este cel care a iluminat zona Piata Unirii din Capitala, dar si metroul bucurestean. Cu o cifra de afaceri care se apropie de milionul de euro pe an, Burtica a recunoscut ca traieste mai bine in capitalism. El vinde acum grupuri electrogene produse in Italia. E un critic constant al fostilor ofiteri de securitate care fac afaceri pe picior mare. ____________________________ ____ CONSTANTIN BOSTINA Secretarul lui Ceausescu, sef la Bursa. Constantin Bostina este presedintele Consiliului de Administratie de la Bursa Romana de Marfuri. S-a convertit in om de afaceri dupa ce-si trecuse in palmares functii precum cea de secretar personal al lui Nicolae Ceausescu sau adjunct la Ministerul Economiei si la Ministerul Industriei Usoare. La jumatatea anilor '90, afacerile lui Bostina, doctor in stiinte economice, au fost scurtcircuitate de o ancheta privind cazul de contrabanda cu combustibili "Jimbolia", cand a recunoscut ca firma sa, Sibco, a transportat produse petroliere in Iugoslavia in timpul embargoului. A colaborat cu anchetatorii, carora le-a povestit cum a decurs operatiunea. Firma lui, in care mai era asociat si fostul ofiter de Securitate Ilie Stanciu, primise un credit de sapte milioane de dolari de la Bancorex. Stanciu a si fost in arest preventiv. Bostina are o avere de peste 30 de milioane de dolari, facuta din industrie si consultanta. ____________________________ ____

CAROL DINA - Din CC la banii Sidex Fost prim-secretar al PCR Galati, fost membru al CC al PCR, fost membru supleant al CPEx. Aceasta este biografia scurta de dinainte de 1989 a lui Carol Dina. Au urmat cateva luni de arest la Galati dupa Revolutie, dupa care... afaceri si politica. El este senator al PRM din 2000. De profesie ajustor mecanic, Dina are 80 la suta din firma Grup DIC din Galati, la care mai sunt asociati membri ai familiei sale. Compania a fost implicata, potrivit unui raport al Coalitiei pentru un Parlament Curat, in tranzactii paguboase pentru stat la Sidex, inainte de privatizarea combinatului. ___________________________ ____ ION PATAN Fostul sef al lui Stolojan, pensionar asociat in firme Inainte de 1989, Ion Patan a fost vicepremier, ministru al comertului intern, ministru al comertului exterior, ministrul industriei usoare. In aprilie 1989 era numit ministru al finantelor. "Nu mai era membru al Comitetului Politic Executiv al Comitetului Central, ceea ce probabil l-a salvat de la puscarie", spune un fost apropiat al sau. Consilierul lui Patan se numea Theodor Stolojan. "Dupa Revolutie l-am facut prim-adjunct al meu", spune Patan, care fusese pastrat in functie.. In sase luni, Stolojan devenea ministru plin. "Sunt pensionar si nu ma mai ocup de afaceri", spune Patan. Cu toate acestea, la varsta de 80 de ani, el apare ca asociat in mai multe companii, potrivit datelor de la Registrul Comertului. Are aproape doi la suta din Romimob SRL, o firma de constructii controlata de Romanoexport si de Petru Crisan, fost ministru al comertului dupa 1989. In zorii capitalismului romanesc, Crisan a fost studiu de caz pentru conflictul de interese: era asociat si administrator in cateva zeci de firme, dar, in acelasi timp, si ministru in guvernul Vacaroiu, acordand licente de import si export pe domeniile in care functionau inclusiv companiile lui. Patan a fost si administrator al firmei de asigurari Metropol, care a dat faliment. In structura companiei se intalnea un investitor din Camerun, Noupadja Joseph (cu peste 51 la suta), dar si Automobil Club Roman si Gelsorul lui Sorin Ovidiu Vintu, cu procente reduse. Patan mai e administrator si la Petking, o firma thailandeza care fabrica in Romania granule materiale plastice. ____________________________ _

STEFAN ANDREI Consilierul lui Sorin Ovidiu Vintu Stefan Andrei a fost ministru de externe si ministru al comertului exterior in ultimii ani ai regimului Ceausescu. Andrei nu a aparut in nicio firma in 1989, dar a fost, in schimb, consilierul omului de afaceri Sorin Ovidiu Vintu. Se intampla la sfarsitul anilor '90, cand Vintu a ochit diverse oportunitati in Balcani. Ca atare, l-a angajat pe Andrei pentru a-i prezenta analize de geopolitica si de economie. Stefan Andrei nu a recunoscut ca ar fi avut vreo relatie de afaceri. In schimb, nepotul sau, Andrei Dan, a administrat Trawe, o firma a intreprinderii de comert exterior Terra, infiintata in Elvetia. Acum, Dan e implicat cu participatii sau ca administrator in mai multe firme de publicitate. Nepotul fostului ministru are si 1 la suta din Agentia de publicitate "Anunt de la A la Z", firma in care trustul britanic Daily Mail detine jumatate din participatii, prin divizia sa din Ungaria, Lapcom. ____________________________ ____ STUDIU DE CAZ Cum se intalnesc in afaceri ginerii lui Dinca, un apropiat al ginerelui lui Ion Ceausescu si omul lui Ion Tiriac. Sediu social: fosta casa a lui Pacepa, spionul fugit in SUA. Urmasii nomenclaturii au pus ban pe ban in cel mai mare secret. Ei au dezvoltat parteneriate de afaceri intre ei, dar si cu personaje mai mult sau mai putin cunoscute. Legaturile fine s-au cimentat in spatele usilor inchise, iar ceea ce i-a unit nu a mai fost victoria socialismului, ci profitul, scopul final in viziunea capitalista. ____________________________ ___

BUCURESTI , FOSTA CASA A LUI PACEPA. Intr-un cartier rezidential de top, vizavi de Ministerul de Externe, s-au pus bazele unei firme care se vrea de viitor. Mai multi tineri manageri se asociaza intr-o companie de consultanta, al carui nume nu face decat sa dea un indiciu subtil asupra localizarii: Corner AA 28 SRL, infiintata in 2003. Putini stiu ca in vila alba cu un etaj de pe colt e locul unde, la apartamentul numarul 1, a locuit cel mai celebru spion al Estului: Ion Mihai Pacepa. Astazi, casa fostului adjunct al Securitatii serveste drept sediu social pentru o companie in care se intalnesc, ca asociati, un partener de afaceri al supravietuitorilor clanului Ceausescu, un fost om de incredere al lui Ion Tiriac si o firma off-shore din Cipru asociata cu imperiul de afaceri al ginerilor lui Ion Dinca. Aceasta se numeste Tresela Investments Ltd., din Nicosia. In alta firma, casuta postala din Insula Afroditei se intersecteaza cu una din Caraibe (Insulele Turks si Caicos), International Business &Trading Corporation (IBTC), formand firma de imobiliare International Business Trading SRL, intr-un "paradis" de pe soseaua Kiseleff.. Asociatii Tresela sunt firme din imperiul ginerilor. Asa cum se stie, IBTC apare in mai toate companiile detinute de ginerii lui Dinca: de la "boom"-ul Baneasa Investments, un proiect de 1 miliard de euro (constructii in nordul Capitalei), pana la electronicele de la "Alltrom", o mai veche firma din reteaua Badea-Dinca. Mai mult, Tresela, off-shore-ul din casa lui Pacepa, are un procent la Grand Plaza, detinatorul Hotelului Howard Johnson, cunoscut drept afacerea ginerilor lui Dinca. Zilele trecute, lantul de casute postale si-a adaugat in salba de proprietati Hotelul Neptun de pe Litoral. Au fost singurii ofertanti la licitatia facuta de stat. Pe langa evitarea taxelor de pe Dambovita, off-shore-urile mai au un avantaj: pot ascunde identitatea proprietarilor. ____________________________ ____

Asociati cu fostul CEO al romanului din "Forbes" Corner AA 28 SRL mai dezvaluie un personaj. Valentin Radu, 34 de ani, e administratorul unic al firmei, si asociat (cu 6 la suta). El este, insa, mult mai cunoscut in lumea businessului drept director al grupului de firme Tiriac, postura pe care a ocupat-o, venind de la multinationala Roland Berger, timp de doi ani si jumatate. Potrivit unor surse din companie, Valentin Radu nu mai ocupa postul de CEO al Tiriac Holdings, insa, conform documentelor registrului comertului, el apare in continuare ca administrator al Tiriac Leasing si Autorom - firma controlata, de anul trecut, de Daimler-Chrysler. Fostul lui sef, Ion Tiriac, primul miliardar roman intrat in topul "Forbes" in urma cu numai doua zile, nu a ascuns niciodata ca a fost protejatul fostului demnitar comunist Ion-Gheorghe Maurer, un personaj care l-a initiat in tainele vanatorii pe fostul tenismen. Ulterior, Tiriac, impreuna cu Adrian Nastase, va duce acest sport sangeros pe prima pagina a ziarelor romanesti. ____________________________ __

Tiriac, Badea si afacerea EADS Tiriac reprezenta Daimler-Chrysler in Romania in momentul in care se perfecta afacerea "Frontiera". Concernul avea 37 la suta din EADS, care vana marele contract pentru securizarea granitelor. O componenta din programul IT (de cateva zeci de milioane de euro) ii revenea "ginerelui" Nicolae Badea, prin Computerland. Tiriac a fost acuzat de publicatia franceza "Le Point" ca a luat un comision de 20 de milioane de euro, dar a castigat procesul. El a sustinut ca nu a fost implicat in afacerea EADS. Astazi, fostul consilier de IT din Ministerul de Interne (institutie care a impartit banii publici in afacerea "Frontiera"), Petru Branzas, e asociatul off-shore-ului Uphall Trading (care apare, ca paravan, in afacerile lui Tiriac) in Editura Sincron din Cluj-Napoca.. Dupa anul 2000, paza frontierelor devenise o conditie importanta pentru aderarea Romaniei la Uniunea Europeana. Atunci au inceput sa curga banii din contracte publice, chiar si inainte de afacerea EADS. In anul 2003, intr-o polemica cu Mugur Ciuvica de la Actiunea Populara, Ministerul de Interne condus de Ioan Rus, apropiatul lui Tiriac, a admis ca furnizorul autospecialelor de supraveghere a granitelor (Volkswagen Transporter) a fost firma britanica BAE Systems, care nu era producator al vehiculelor, ci doar instalase echipamentele. ___________________________ ____

"FREGATELE" Asociatul ginerelui lui Ion Ceausescu, contracte cu Armata Intre timp, BAE a facut progrese in afacerile de pe Dambovita, castigand o afacere mult mai mare: livrarea a doua fregate vechi Marinei romane, la un pret astronomic. Tranzactia face obiectul investigatiilor in Marea Britanie si Romania, oficialii romani fiind suspectati de luare de mita. Marele tun a fost insotit de un contract de "offset" (compensare). Dupa cum a dezvaluit recent Jurnalul National, BAE a adus in Romania contracte de fabricare a unei "pilule" pentru marirea performantelor motoarelor si reducerea consumului de combustibil. Offsetul inseamna ca vanzatorul de arme se obliga sa aduca in tara care cumpara arme comenzi pentru diverse produse. Pilula e fabricata de australienii de la Firepower. Reprezentantul in Romania al Firepower se numea George Lucian Teleman.Teleman e asociat in Euro Trading 2000 cu sotia lui Marius Eduard-Tarlea - fostul ginere al lui Ion Ceausescu (fratele dictatorului) si partener de afaceri al ex-directorului SRI, Virgil Magureanu. Eurotrading 2000 e parte a unei suveici implicate in Eurocolumna si in rafinaria Petrolsub de la Suplacu de Barcau - unde a detinut actiuni si actualul ministru al internelor, Vasile Blaga. GeorgeTeleman e asociat, in Corner AA28, cu off-shore-ul din imperiul Dinca si cu omul de incredere al lui Ion Tiriac. ____________________________ ____

SEF LA MApN Omul cu fregatele, administrator la firmele din grupul Popoviciu-Dimofte Contractul de compensare aferent afacerii BAE Systems, in care Teleman, asociatul off-shore-urilor din grupul "Dinca", a avut rolul sau, a fost girat, din partea autoritatilor romane, de mai multi oficiali. Intre ei, Gheorghe Matache, fost sef al Departamentului pentru Armamente din MapN. El a semnat mai multe documente legate de programul de achizitie a fregatelor. Matache a parasit ministerul in anul 2005, iar acum detine functia de administrator al firmei de imobiliare Metav SA, unde a lucrat si inainte de a fi numit secretar de stat. Compania este controlata, in acest moment, de Meteor SA, care detine majoritatea actiunilor.. Prin doua off-shore-uri cipriote, Wellkept Properties Ltd si Weybridge Holdings Ltd, compania e legata tot de grupul ginerilor lui Dinca. Cele doua firme se regasesc in alte companii ale "imperiului", iar unul dintre actionari in Meteor e Zerlin Dimofte, tatal lui Radu Dimofte-partenerul de nedespartit al lui Popoviciu. ___________________________ ____

GEORGE TELEMAN "N-am legaturi cu aceste grupuri" Intr-un mail adresat EVZ, George Teleman declara ca nu are niciun fel de legatura de afaceri cu Nicolae Badea si cu Gabriel Popoviciu, si nici cu grupul de afaceri al lui Ion Tiriac si ca firma e formata din tineri manageri de succes care dezvolta un proiect imobiliar. In cazul BAE Systems, el a spus ca nu mai are relatii de afaceri cu Firepower din decembrie 2004, desi apare ca asociat la Registrul Comertului. Valentin Radu nu a putut fi contactat. ____________________________ ____

CONEXIUNI Partenerul cumnatului lui Geoana. George Teleman, fost atasat comercial al Romaniei la Singapore, e partener al fondului de investitii Equest Partners Ltd, specializat pe investitii imobiliare in Europa de Est. In aceeasi afacere il intalnim pe Ionut Costea, cumnatul lui Mircea Geoana, presedintele Bancii Raiffeisen pentru Locuinte si fost adjunct la Ministerul Finantelor.Costea ocupa pozitia de director non-executiv in boardul Equest Balkan Partners. Aripa bulgara e reprezentata de fostul ministru de externe Solomon Passy si de magnatul Georgi Krumov. La vecinii din sud, compania si-a facut si firma de armament, Strategic Defence Systems. In Romania, fondul reprezentat de Teleman a cumparat sediul Delegatiei Comisiei Europene (iar UE plateste acum chirie), de la consortiul israelian Avivim-Gonen, controlat din umbra de fostul guvernator militar al Cisiordaniei, Shlomo Elia. Generalul israelian era unul dintre sefii romanului arestat anul trecut pentru spionaj in Nigeria, iar inainte, lucrase pentru partenerii urmaritului international Shimon Naor - suspectati de trafic cu arme in Africa. Teleman a mai lucrat si pentru controversatul Frank Timis, cel implicat in proiectul "Rosia Montana".

http://bistrita-news.ro/index.php?mod=article&cat=2&article=2385&comment=2385

NOTA MEA

Nu stiu daca or fi adevarate dar este bine sa fie aici pentru ca la o adica cum spune romanul sa stim de unde pornim.

Ca o veni si clipa aia......

, JURNALISTUL LUCIAN PÎRVOIU NU MAI PREZINTĂ ORA DE ŞTIRI, PÂNĂ LA O CONCLUZIE A COMISIEI DE ETICĂ DIN TVR

PAROXISM MARXIST-LENINIST LA TVR. ZIARIST ELIMINAT DE TRIBUNALUL POPORULUI TIGANESC – STABORUL GDS. LUCIAN PIRVOIU A FOST EXECUTAT DE “TOVARASA COLONEL” RODICA CULCER SI PLUTONIERUL MIRCEA TOMA CU APROBAREA LUI “ANDI” LAZESCU. MULTUMIM DIN INIMA, DOMNULE PRESEDINTE TRAIAN BASESCU

Un caz aproape incredibil la TVR, care ne aminteste de vremurile “de aur” cand institutia devenise haznaua de ura a bolsevicei uteciste Alina Mungiu. Dementa antiromaneasca a gastii GDS atinge cote maxime, pe spatele, creierul si buzunarul romanilor. Un ziarist de la TVR2 a fost eliminat de pe post pentru ca a facut referiri de bun simt privind situatia delicventilor din Ferentari dupa ce ambasadorul Marii Britanii si-a batut joc de romani promovand Olimpiada din 2012 printre tigani. La Londra, slugile Majestatii Sale nu s-au gandit sa-si faca lansarea printre tiganii lor ci chiar in mijlocul orasului, in Trafalgar Square, printr-o ceremonie fastuoasa. Ii recomand ambasadorului britanic Martin Harris si madamei Rodica Culcer, ca si inversionistului Mircea Toma, sa-si petreaca o noapte singuri in Ferentari, fara garda SPP-istilor sau a mafiei tiganesti a iubitului lor Vanghelie. Desigur, la cum arata ghedesista Culcer – vorba lui Brucan – si Toma, capul la “Pasive Watch”, s-ar putea sa le placa orice le va iesi si pe orice orificiu le va intra. Pana atunci, pe banii nostri, se petrece un proces orwellian si kafkian in acelasi timp, asupra unui confrate. Ziaristului Lucian Pirvoiu, care a facut doar doua comentarii de bun simt – vezi emisiunea aici pana nu o sterge Staborul GDS de la TVR – i s-a anihilat dreptul la libera exprimare fara absolut nici o judecata, mai rau ca pe vremea PCR, Partid de care atat tovarasa colonel Rodica Culcer cat si plutonierul Mircea Toma sau finutul intelectual “Andi Lazescu” sunt, vai!, atat de legati. Va multumim din inima domnule presedinte Traian Basescu ca ati instalat in functii cheie ale statului bolsevici atat de luminati!

Intreaga situatie, in detaliu, aici:

MEDIADDICT: SCANDALOS! Mircea Toma a ajuns să suspende ziariști. La TVR 2, dacă ai opinii, trebuie să arzi pe rug!

La ordinul lui Mircea Toma, jurnalistul Lucian Pîrvoiu nu mai prezintă Ora de Ştiri, până la o concluzie a Comisiei de Etică din TVR. Pîrvoiu a fost făcut “rasist” de Toma şi scos din emisie înainte de un verdict al Comisiei.

Se vede treaba că în Televiziunea publică unele lucruri se petrec cu iuţeala fostelor Tribunale ale poporului. Pe scurt, joi, Agenţia de Monitorizare a Presei – ActiveWatch, prin vocea preşedintelui ei, Mircea Toma, a sesizat conducerea TVR despre “atitudinea rasistă” a prezentatorului TVR Lucian Pîrvoiu.

Prezentăm integral sesizarea “salvatorului” Vamei Veche, cu precizarea că, aşa cum se vede, în grija lui pentru ţiganii din Ferentari, salvatorul a întocmit-o fără diacritice. Potrivit normelor academice, limba română se scrie cu diactirice. Poate în limba romanes e altfel. Deci:

“Sesizare privind atitudinea rasista a prezentatorului TVR Lucian Pirvoiu

În atenția: Comisiei de Etica a TVR și a doamnei Rodica Culcer, directoare a Direcției de Știri a TVR

ActiveWatch – Agenția de Monitorizare a Presei vă atrage atenţia asupra atitudinii vădit rasiste a prezentatorului emisiunii “Ora de Știri”, Lucian Pîrvoiu.

În ediția emisiunii “Ora de Știri” din data de 27 iulie 2011 a fost prezentată știrea cu titlul: “Jocurile Olimpice au început… în Ferentari. Analiza Orei de ştiri”. Iată un extras din sinteza știrii, așa cum apare pe site-ul TVR:

“Ambasada Marii Britanii a ales unul dintre cele mai sărace cartiere în care să marcheze deschiderea Jocurilor Olimpice din 2012, de la Londra. În cadrul “Jocurilor Olimpice” din Ferentari, Martin Harris, ambasadorul Marii Britanii, muzicianul Damian Drăghici şi sportivul Marian Simion au încins o partidă de fotbal cu micuţii de la Clubul pentru Educaţie Alternativă. Ambasadorul Marii Britanii la Bucureşti e convins că sportul îi va ajuta şi pe oamenii din acest cartier. “Începe numărătoarea inversă până la deschiderea Jocurilor Olimpice de la Londra, iar mesajul pe care vrem să-l transmitem prin acest eveniment este acela că sportul este totul. Am regăsit în Ferentari spiritul de Olimpiadă”, a spus Martin Harris.”

Prezentatorul a deschis dezbaterea din studio, după difuzarea știrii, întrebându-l pe invitatul său, Valeriu Nicolae, organizator al evenimentelor prezentate în știre: “Domnule Nicolae (…) în știrea de mai devreme ambasadorul Marii Britanii spunea că a descoperit în Ferentari spiritul olimpic. Să fim serioși, spiritul olimpic la ce? La furat de portofele, la tras în venă?”. Știrea și dezbaterea care au urmat pot fi vizualizate aici: http://www.tvr.ro/articol.php?id=107277&c=6996 .

Considerăm că întrebarea prezentatorului descrie o atitudine discriminatorie față de locuitorii cartierului Ferentari, promovând stereotipuri și etichetându-i pe locuitorii cartierului și pe tinerii implicați în proiect ca fiind hoți și consumatori de droguri. Preocuparea prezentatorului pare să fie mai degrabă aceea de a promova senzaționalismul și nu aceea de a discuta o problemă de interes public (educația copiilor aflați în situații dezavantajate).

Lucian Pîrvoiu nu se află la primul derapaj de acest fel. O analiză a prestației sale ar scoate la iveală cel puțin o situație în care etnia unor persoane a fost menționată în context infracțional, fără ca acest lucru să fie justificat de necesitatea de informare a publicului (vezi buletinul de știri din 2 mai 2011).

Menționăm că, în opinia noastră, atitudinea moderatorului Pîrvoiu încalcă etica jurnalistică. Considerăm că această atitudine nu își are locul în știrile televiziunii publice, care ar trebui să fie un standard pentru mass-media din România și să promoveze jurnalismul profesionist, practicat în interes public, cu respect față de minorități și față de grupurile dezavantajate.

ActiveWatch solicită Comisiei de Etică a TVR și Directoarei Direcției de Știri a TVR, dna. Rodica Culcer, să analizeze dacă Lucian Pîrvoiu a încălcat sau nu, prin prestația sa jurnalistică, Statutul Jurnalistului din TVR și să comunice public concluziile cât mai curând posibil.

Vă mulțumim,

Mircea Toma Președinte PasiveWatch – Agenția de Monitorizare a Presei”

Tot joi, la ora 19.20, TVR îşi pune limba la treabă şi-i răspunde lui Toma prin următorul comunicat:

“În urma afirmaţiilor inacceptabile făcute de jurnalistul Lucian Pîrvoiu la Ora de Ştiri din data de 27 iulie, în legătură cu vizita ambasadorului britanic în Ferentari, conducerea Direcţiei Emisiuni Informative şi Sport a decis, împreună cu directoarea Departamentului Emisiuni Informative, ca Lucian Pîrvoiu să nu mai prezinte Ora de Ştiri, până la concluzia Comisiei de Etică şi Arbitraj din TVR, sesizată în acest caz.

Tema discuţiei de la Ora de Ştiri a fost evenimentul organizat de Ambasada Marii Britanii în cartierul bucureştean Ferentari pentru a marca numărătoarea inversă până la deschiderea Jocurilor Olimpice de la Londra din 2012. Afirmaţiile care se abat de la echidistanţa jurnalistică au fost făcute de prezentator în discuţia purtată în studio cu Valeriu Nicolae, fondator şi preşedinte al „Policy Center for Roma and Minorities”, Vasile Ostaciuc – sociolog şi prin legătura telefonică avută cu primarul sectorului 5, Marian Vanghelie”.

Potrivit TVR, Comisia de Etică şi Arbitraj este formată din şapte membri, dintre care un reprezentant al Consiliului de Administraţie, un reprezentant al Preşedintelui-Director General şi cinci reprezentanţi propuşi de plenul ziariştilor din televiziunea publică. Facem precizarea că, în TVR, angajaţii nu au voie să critice instituţia în medii electronice sau de socializare. În egală măsură, prezentatorul Lucian Pârvoiu nu are voie să-şi exprime poziţia faţă de acuzele lui M. Toma fără aprobarea Departamentului de Comunicare din TVR. Însă el poate fi judecat în câteva ore şi scos din emisie până la noi ordine.

Curioasă judecată, nu? În schimb, etichetarea “rasistă” a “atitudinii” lui Lucian Pârvoiu e acceptată ca atare, fără nici o dezbatere. Zice Toma “rasist”, rasist rămâne. Interesant, nu?

La dicţionar, rasism înseamnă: “ Teorie social-politică care susține inegalitatea biologică și intelectuală a raselor umane”. Dacă Lucian Pîrvoiu a amintit de infracţiuni pentru care e celebru cartierul Ferentari, şi care sunt reale, comise de ţigani reali, nu virtuali, înseamnă brusc: “e rasist!”. Dacă ignorarea adevărului înseamnă rasism, atunci salvatorul Vamei se face vinovat de discriminare de logică, pentru că pune căruţa cu coviltir înaintea cailor, care şi ăia s-au cam furat…

Sigur, M. Toma şi organizaţia pe care o conduce au ca beneficiari declaraţi şi ţiganii, numai că demersul avocăţesc al domniei sale se apropie de cel al unui procuror stalinist şi nu-i dă dreptul să pună etichete care nu încep cu “din punctul nostru de vedere”.

În rest, despre cum a salvat Mircea Toma şi ONG-ul “Salvaţi Vama Veche”, fondat de el şi de alţii în vara lui 2003, Internetul abundă de sute si sute de pagini postate de adevăraţii vamaioţi. În general, opiniile au aceeaşi concluzie: “Mircea Toma a facilitat manelizarea şi rromanizarea ei. El a adus corporatiştii şi, odată cu el, houserii…el a făcut din vama coooool”, după cum sună o postare.

Într-adevăr, după acţiunea lui Toma, Vama a devenit un furnicar insalubru populat de o mulţime pestriţă care confundă malul mării cu o petrecere lăutărească. Tot de atunci, preţurile în Vama Veche au depăşit lejer pragul bunului simţ. Tot de atunci, nu a lipsit, fireşte, prin viermuiala de Jeep-uri şi de pantofari, nici M. Toma. Tot de atunci, au început şi bârfele pe seama tarifului salvatorului. Ziceau mai nou vamaioţii că, pentru a fi prezent la un eveniment în zonă, salvatorul avea un mercurial de 1500 de euro… Nu mai ştim pe dinafară ce trupe au cântat la primul Stufstock – unde, din estimările Jandarmeriei, au participat, intrarea era liberă, aproximativ 40.000 de persoane, care au îngropat efectiv zona cu resturi- dar, dacă citesc aceste rânduri, poate ne dezvăluie ce salvator al Vămii a luat banii sponsorilor, în condiţiile în care ei, muzicienii, au prestat gratis, ba nici o apă minerală nu au primit, în iureşul salvării Vamei. Anul viitor, Mircea Toma a început construcţia unei pensiuni în zona Vama Veche-2 Mai. Nu-i aşa că avem o ţară simpatică?

Tudor Borcea si Cătălin Dumitrescu / Mediaddict

P.S. ”Senzaționalism”, un cuvânt bizar. E rasist Mircea Toma cu limba română? Hai să hotărâm că da! Pedeapsa: să locuiască 25 de ani în Ferentari, cu minimum 2 romi în casă. Și să-și lase banii pe noptieră…

Vezi tot de la Mediaddict si Rodica Culcer: Şase case, mai tare ca Năstase

http://networkedblogs.com/l0ETq

SI UITE ASA , ZĂGREAN ȘI CU BENKE AU MAI PARAFAT O PAGINA(HOTARĂRE) IMPOTRIVA MILITARILOR. AȘA SĂ VĂ AJUTE DUMNEZEU!

DECIZIE NR. 919 DIN 6 IULIE 2011 ASUPRA OBIECTIEI DE NECONSTITUTIONALITATE A DISPOZITIILOR LEGII PRIVIND APROBAREA ORDONANTEI DE URGENTA A GUVERNULUI NR. 1/2011 PRIVIND STABILIREA UNOR MASURI IN DOMENIUL PENSIILOR ACORDATE BENEFICIARILOR PROVENITI DIN SISTEMUL DE APARARE, ORDINE PUBLICA SI SIGURANTA NATIONALA

EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 504 din 15 iulie 2011 http://www.monitoruljuridic.ro/act/decizie-nr-919-din-6-iulie-2011-asupra-obiectiei-de-neconstitutionalitate-a-dispozitiilor-legii-privind-aprobarea-ordonantei-de-urgenta-a-guvernului-nr-1-2011-privind-stabilirea-unor-masuri-in-domeniul-130108.html În temeiul prevederilor art. 146 lit. a) din Constituţie şi al art. 15 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, republicatã, la data de 28 iunie 2011, un numãr de 131 de deputaţi aparţinând grupurilor parlamentare ale Partidului Naţional Liberal şi Partidului Social Democrat a solicitat Curţii Constituţionale sã se pronunţe asupra constituţionalitãţii dispoziţiilor Legii privind aprobarea Ordonanţei de urgenţã a Guvernului nr. 1/2011 privind stabilirea unor mãsuri în domeniul pensiilor acordate beneficiarilor proveniţi din sistemul de apãrare, ordine publicã şi siguranţã naţionalã. Sesizarea de neconstituţionalitate a fost înregistratã la Curtea Constituţionalã sub nr. 3.779 din 28 iunie 2011 şi constituie obiectul Dosarului nr. 807A/2011. Aceastã sesizare a fost semnatã de cãtre urmãtorii deputaţi: Cristian Mihai Adomniţei, Marin Almãjanu, Teodor Atanasiu, Vasile Berci, Viorel-Vasile Buda, Daniel-Stamate Budurescu, Cristian Buican, Mihãiţã Calimente, Mircea Vasile Cazan, Mariana Câmpeanu, Daniel Chiţoiu, Tudor-Alexandru Chiuariu, Liviu-Bogdan Ciucã, Tudor Ciuhodaru, Horia Cristian, Ciprian Minodor Dobre, Victor-Paul Dobre, Mihai-Aurel Donţu, Gheorghe Dragomir, George Ionuţ Dumitricã, Relu Fenechiu, Damian Florea, Gheorghe Gabor, Graţiela Leocadia Gavrilescu, Andrei Dominic Gerea, Alina-Ştefania Gorghiu, Titi Holban, Pavel Horj, Mircea Irimescu, Nicolae Jolţa, Mihai Lupu, Dan-Ştefan Motreanu, Gheorghe-Eugen Nicolãescu, Ludovic Orban, Viorel Palaşcã, Ionel Palãr, Cornel Pieptea, Gabriel Plãiaşu, Cristina-Ancuţa Pocora, Virgil Pop, Octavian-Marius Popa, Cãlin Constantin Anton Popescu-Tãriceanu, Cãlin Potor, Ana Adriana Sãftoiu, Nini Sãpunaru, Adrian George Scutaru, Ionuţ-Marian Stroe, Radu Stroe, Gigel-Sorinel Ştirbu, Gheorghe-Mirel Taloş, Adriana Diana Tuşa, Radu Bogdan Ţîmpãu, Ioan Ţintean, Florin Ţurcanu, Horea-Dorin Uioreanu, Lucia-Ana Varga, Mihai Alexandru Voicu, Gheorghe Ana, Gheorghe Antochi, Nicolae Bãnicioiu, Eugen Bejinariu, Vasile Bleotu, Dumitru Boabeş, Matei Radu Brãtianu, Doina Burcãu, Ion Burnei, Ion Cãlin, Ioan Cindrea, Gheorghe Ciocan, Dumitru Chiriţã, Eugeniu Radu Coclici, Dorel Covaci, Victor Cristea, Ioan Damian, Andrei Dolineaschi, Mircea-Gheorghe Drãghici, Sonia-Maria Drãghici, Cristian-Sorin Dumitrescu, Ion Dumitru, Mircea Duşa, Marian Ghiveciu, Vasile Ghiorghe Gliga, Horia Grama, Viorel Hrebenciuc, Florin Iordache, Cornel Itu, Silvestru-Mircea Lup, Costicã Macaleţi, Iulian Claudiu Manda, Antonella Marinescu, Eduard-Stelian Martin, Manuela Mitrea, Vasile Mocanu, Adrian Mocanu, Ion Mocioalcã, Carmen Ileana Moldovan, Rodica Nassar, Adrian Nãstase, Marian Neacşu, Robert Sorin Negoiţã, Dan Nica, Nicolae-Ciprian Nica, Bogdan Nicolae Niculescu Duvãz, Laurenţiu Nistor, Constantin Niţã, Iuliu Nosa, Tudor Panţîru, Florin-Costin Pâslaru, Petre Petrescu, Victor-Viorel Ponta, Georgian Pop, Florian Popa, Vasile Popeangã, Dan-Mircea Popescu, Neculai Rãţoi, Cornel-Cristian Resmeriţã, Cristian Rizea, Lucreţia Roşca, Victor Socaciu, Adrian Solomon, Anghel Stanciu, Sorin Constantin Stragea, Mugurel Surupãceanu, Viorel Ştefan, Horia Teodorescu, Angel Tîlvãr, Mihai Tudose, Aurelia Vasile, Radu Costin Vasilicã, Petru Gabriel Vlase, Aurel Vlãdoiu, Mãdãlin-Ştefan Voicu şi Valeriu Ştefan Zgonea. În ceea ce priveşte motivele de neconstituţionalitate invocate, autorii obiecţiei de neconstituţionalitate îşi grupeazã criticile în douã categorii, respectiv critici de neconstituţionalitate extrinseci şi intrinseci. I. În privinţa criticilor de neconstituţionalitate extrinsecã, autorii obiecţiei de neconstituţionalitate considerã cã Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 1/2011 încalcã art. 115 alin. (6) din Constituţie, întrucât, prevãzând "eliminarea" pensiei speciale, afecteazã dreptul la pensie, iar un atare obiect de reglementare îl pot avea numai legile, nu şi ordonanţele de urgenţã. Se mai apreciazã cã Guvernul a motivat în mod greşit atât existenţa unei situaţii extraordinare, cât şi urgenţa emiterii actului normativ criticat, întrucât în expunerea de motive nu se fac referiri la lipsa de previziune a emitentului Legii nr. 119/2010 privind stabilirea unor mãsuri în domeniul recalculãrii pensiilor, în privinţa recalculãrii pensiilor, care, de altfel, constituie motivul real al adoptãrii ordonanţei de urgenţã. De asemenea, se aratã cã existã o diferenţã semnificativã între motivele adoptãrii ordonanţei de urgenţã, în principal necesitatea prelungirii termenului de recalculare a pensiilor, şi conţinutul actului normativ. Se mai susţine cã, prin adoptarea ordonanţei de urgenţã criticate, Guvernul interfereazã cu sfera puterii judecãtoreşti, întrucât preia, în esenţã, conţinutul Hotãrârii Guvernului nr. 735/2010 pentru recalcularea pensiilor stabilite potrivit legislaţiei privind pensiile militare de stat, a pensiilor de stat ale poliţiştilor şi ale funcţionarilor publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciarelor, conform Legii nr. 119/2010 privind stabilirea unor mãsuri în domeniul pensiilor, care a fost suspendatã şi parţial anulatã de cãtre instanţele judecãtoreşti.

Totodatã, se aratã cã, în lipsa unui temei de drept cuprins în Legea nr. 119/2010, Guvernul nu era îndreptãţit sã adopte o ordonanţã de urgenţã, "act administrativ", o mãsurã similarã Hotãrârii Guvernului nr. 735/2010. 2. În privinţa criticilor de neconstituţionalitate intrinsecã, autorii obiecţiei de neconstituţionalitate considerã cã ordonanţa de urgenţã criticatã încalcã principiul neretroactivitãţii legii, întrucât "consfinţeşte" modificarea unor raporturi juridice create sub imperiul unor legi mai vechi, respectiv Legea nr. 164/2001 privind pensiile militare de stat şi Legea nr. 179/2004 privind pensiile de stat şi alte drepturi de asigurãri sociale ale poliţiştilor. Se apreciazã cã ordonanţa de urgenţã criticatã face deosebire între militari, poliţişti şi funcţionarii publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciarelor, pe de o parte, şi alte categorii socio-profesionale, pe de altã parte, întrucât eliminã criteriile de stabilire a pensiilor numai în raport cu prima categorie de personal menţionatã, în timp ce, în privinţa celeilalte categorii, pensiile rãmân neschimbate. În optica autorilor obiecţiei de neconstituţionalitate, transformarea pensiilor speciale în pensii contributive nu numai cã este o mãsurã retroactivã, dar reprezintã şi o diminuare brutalã şi abuzivã a cuantumului pensiilor militarilor, poliţiştilor şi funcţionarilor publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciarelor. Întrucât pensia reprezintã o creanţã asupra statului pe care acesta este obligat sã o plãteascã şi sã o ocroteascã, refuzul achitãrii acesteia reprezintã o încãlcare a dreptului de proprietate privatã a pensionarului. Se aratã cã potrivit jurisprudenţei Curţii Europene a Drepturilor Omului pensia este consideratã un bun; se mai susţine cã diminuarea cuantumului pensiei unei persoane, prin transformarea pensiei speciale în una de drept comun, este o ingerinţã în dreptul acesteia la respectarea bunurilor sale. O atare ingerinţã nu apare ca fiind justificatã întrucât "nu îndeplineşte cerinţa de legalitate", nu este proporţionalã în raport cu scopul urmãrit, respectiv diminuarea cheltuielilor bugetare, şi nu este necesarã într-o societate democraticã. Se mai aratã cã ordonanţa de urgenţã reglementeazã o diminuare cu pânã la 40% a pensiilor militarilor, poliţiştilor şi funcţionarilor publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciarelor, ceea ce afecteazã şi dreptul la un nivel de trai decent. În final, se apreciazã cã ordonanţa de urgenţã criticatã nesocoteşte atât jurisprudenţa Curţii Constituţionale, cât şi pe cea a Curţii Europene a Drepturilor Omului. În conformitate cu dispoziţiile art. 16 alin. (2) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, sesizãrile au fost comunicate preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, precum şi Guvernului, pentru a comunica punctele lor de vedere. Preşedintele Senatului a transmis Curţii Constituţionale, cu Adresa nr. I541 din 4 iulie 2011, punctul sãu de vedere, în care se aratã cã sesizarea de neconstituţionalitate este întemeiatã.

În argumentarea neconstituţionalitãţii extrinseci, în esenţã, se apreciazã cã Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 1/2011 încalcã art. 115 alin. (6) din Constituţie, întrucât afecteazã dreptul la pensie. În privinţa criticilor de neconstituţionalitate intrinseci se susţine cã Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 1/2011 consfinţeşte modificarea unor raporturi juridice create sub imperiul unor legi mai vechi, respectiv Legea nr. 164/2001, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, şi Legea nr. 179/2004, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, ceea ce încalcã art. 15 alin. (2) din Constituţie. Se mai apreciazã cã pensia, atât ca drept în sine, cât şi ca element al proprietãţii private, reprezintã o creanţã asupra statului, care se încadreazã în noţiunea de "bun", astfel cum aceasta este stabilitã de jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului. Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 1/2011 contravine atât art. 44 din Legea fundamentalã, cât şi Protocolului adiţional la Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale, fiind o ingerinţã nelegalã şi disproporţionatã în respectarea bunurilor persoanei. Totodatã, în situaţia în care mãsurile cuprinse în Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 1/2011 ar ajunge sã fie puse în practicã, nivelul de trai al unora dintre cei care primesc pensii de la bugetul de stat ar fi drastic afectat. Faţã de aceste argumente, se aratã cã ordonanţa de urgenţã este neconstituţionalã, încãlcând şi prevederile constituţionale ale art. 47 alin. (1). În fine, toate acestea demonstreazã încãlcarea dreptului constituţional la pensie. Preşedintele Camerei Deputaţilor a transmis Curţii Constituţionale, cu Adresa nr. 51/3.298 din 30 iunie 2011, punctul sãu de vedere, în care se aratã cã sesizarea de neconstituţionalitate este neîntemeiatã. În privinţa criticilor de neconstituţionalitate extrinsecã se susţine cã situaţia extraordinarã în considerarea cãreia a fost adoptatã ordonanţa de urgenţã este datã de criza economicã şi financiarã prin care trece statul român. Se mai apreciazã cã ordonanţa de urgenţã nu afecteazã înseşi drepturile fundamentale. În privinţa criticilor de neconstituţionalitate intrinsecã se aratã cã reglementãrile legale criticate nu sunt retroactive, producându-şi efectele doar pentru viitor, nu sunt discriminatorii, cã pensiile viitoare vor fi apãrate în condiţiile legii criticate şi cã art. 47 din Constituţie se aflã în relaţie directã cu resursele financiare ale statului. În argumentarea acestor susţineri sunt fãcute largi referinţe la jurisprudenţa Curţii Constituţionale, în special la deciziile nr. 82 din 15 ianuarie 2009, nr. 871, nr. 872 şi nr. 873 din 25 iunie 2010.

Guvernul a transmis Curţii Constituţionale, cu Adresa nr. 5/4.041/EB din 1 iulie 2011, punctul sãu de vedere, în care se aratã cã sesizarea de neconstituţionalitate este neîntemeiatã. Cu privire la criticile de neconstituţionalitate extrinsecã se aratã cã Guvernul, chiar în cuprinsul ordonanţei de urgenţã, a motivat atât situaţia extraordinarã, cât şi caracterul urgent al reglementãrii. Astfel, situaţia extraordinarã a fost determinatã de "necesitatea instituirii unor mãsuri legislative pe baza cãrora instituţiile implicate sã identifice şi sã transmitã caselor de pensii sectoriale toate elementele necesare pentru stabilirea drepturilor de pensie într-un mod obiectiv şi justificat", iar urgenţa reglementãrii a vizat evitarea sancţionãrii persoanelor care, "fãrã a avea vreo culpã, nu au reuşit, în intervalul iniţial pus la dispoziţie de legiuitor prin Legea nr. 119/2010, sã identifice documentele necesare dovedirii în totalitate a veniturilor realizate pe parcursul întregii cariere". În privinţa susţinerii autorilor obiecţiei de neconstituţionalitate, în sensul încãlcãrii art. 115 alin. (6) din Constituţie, Guvernul aratã cã ordonanţa de urgenţã criticatã repune în platã cuantumul pensiilor speciale pe durata procesului de recalculare a acestora, integrarea pensiilor speciale în sistemul public de pensii fiind realizatã prin Legea nr. 119/2010. Ordonanţa de urgenţã în cauzã reglementeazã doar reguli de calcul al pensiilor care sã ţinã cont de situaţia realã a veniturilor obţinute de beneficiari şi de stagiul de cotizare realizat, astfel încât cuantumul rezultat sã fie cel cuvenit potrivit Legii nr. 119/2010, ceea ce nu afecteazã în niciun mod dreptul la pensie. Cu privire la criticile de neconstituţionalitate extrinsecã, operaţiunea de revizuire prevãzutã de Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 1/2011 are efecte numai pentru viitor, pensia revizuitã intrând în platã numai de la data emiterii deciziei. În privinţa criticii ce vizeazã încãlcarea dreptului de proprietate privatã, Guvernul reia considerente de principiu reţinute în deciziile Curţii Constituţionale nr. 872 şi nr. 873 din 25 iunie 2010, precum şi în jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului (spre exemplu, Hotãrârea din 8 decembrie 2009, pronunţatã în Cauza Wieczorek împotriva Poloniei, Hotãrârea din 14 aprilie 2007, pronunţatã în Cauza Vilho Eskelinen şi alţii împotriva Islandei, Hotãrârea din 12 octombrie 2004, pronunţatã în Cauza Kjartan Asmundsson împotriva Islandei). Se mai aratã cã nu este încãlcat în niciun fel dreptul la pensie, întrucât actul de pensionare garanteazã rãmânerea în platã a pensiei contributive. Guvernul mai observã cã autorii obiecţiei de neconstituţionalitate criticã mai degrabã Legea nr. 119/2010, întrucât integrarea pensiilor de serviciu în sistemul public de pensii este reglementatã de acest act normativ, şi nu de cel supus controlului de constituţionalitate. În fine, se aratã cã aspectele semnalate de autorii obiecţiei de neconstituţionalitate referitoare la pretinsa încãlcare a jurisprudenţei Curţii Constituţionale, a Curţii Europene a Drepturilor Omului, nesocotirea hotãrârilor judecãtoreşti sau lipsa temeiului legal pentru emiterea ordonanţei de urgenţã nu se pot constitui în veritabile critici de neconstituţionalitate. CURTEA, examinând obiecţia de neconstituţionalitate, punctele de vedere ale preşedintelui Senatului, preşedintelui Camerei Deputaţilor şi Guvernului, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, documentele depuse, dispoziţiile legii criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine urmãtoarele: Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. a) din Constituţie, precum şi ale art. 1, 10, 15, 16 şi 18 din Legea nr. 47/1992, republicatã, sã se pronunţe asupra obiecţiei de neconstituţionalitate.

Obiectul controlului de constituţionalitate îl constituie dispoziţiile Legii privind aprobarea Ordonanţei de urgenţã a Guvernului nr. 1/2011 privind stabilirea unor mãsuri în domeniul pensiilor acordate beneficiarilor proveniţi din sistemul de apãrare, ordine publicã şi siguranţã naţionalã, care au urmãtorul cuprins: "Articol unic. - Se aprobã Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 1/2011 privind stabilirea unor mãsuri în domeniul pensiilor acordate beneficiarilor proveniţi din sistemul de apãrare, ordine publicã şi siguranţã naţionalã, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 81 din 31 ianuarie 2011." Dispoziţiile constituţionale pretins încãlcate sunt cele ale art. 1 alin. (4) cu referire la principiul separaţiei şi echilibrului puterilor în stat, art. 15 alin. (2) privind principiul neretroactivitãţii legii, art. 16 alin. (1) şi (2) privind egalitatea în drepturi, art. 20 referitor la tratatele internaţionale privind drepturile omului, art. 41 privind munca şi protecţia socialã a muncii, art. 44 alin. (1)-(4) privind dreptul de proprietate privatã, art. 47 privind nivelul de trai, art. 115 alin. (4) şi (6) privind condiţiile de adoptare a ordonanţelor de urgenţã şi art. 148 alin. (2) şi (4) privind aplicarea cu prioritate a actelor cu caracter obligatoriu adoptate la nivelul Uniunii Europene şi obligaţiile României care decurg din actul de aderare. Sunt considerate ca fiind încãlcate şi prevederile art. 14 privind interzicerea discriminãrii din Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale, art. 1 paragraful 1 din Protocolul adiţional la convenţia menţionatã privind protecţia proprietãţii, art. 1 din Protocolul nr. 12 la convenţie privind interzicerea generalã a discriminãrii, art. 2 din Declaraţia Universalã a Drepturilor Omului privind egalitatea în drepturi, art. 2 din Pactul internaţional privind drepturile civile şi politice, art. 6 din Tratatul Uniunii Europene privind recunoaşterea drepturilor, libertãţilor şi principiilor rezultate din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, precum şi ale Directivei Consiliului 86/378/CEE din 24 iulie 1986 privind punerea în aplicare a principiului egalitãţii de tratament între bãrbaţi şi femei în cadrul regimurilor profesionale de securitate socialã, publicatã în Jurnalul Oficial al Comunitãţilor Europene L 225 din 12 august 1986. Totodatã, sunt invocate în susţinerea obiecţiei de neconstituţionalitate Decizia Curţii Constituţionale nr. 20 din 2 februarie 2000 şi o serie de hotãrâri ale Curţii Europene a Drepturilor Omului, precum: Hotãrârea din 16 septembrie 1996, pronunţatã în Cauza Gaygusuz împotriva Austriei, Hotãrârea din 26 noiembrie 2002, pronunţatã în Cauza Bucheî împotriva Republicii Cehe, Hotãrârea din 22 octombrie 1996, pronunţatã în Cauza Stubbings şi alţii împotriva Regatului Unit, Hotãrârea din 18 februarie 2009, pronunţatã în Cauza Andrejeva împotriva Letoniei, Hotãrârea din 12 octombrie 2004, pronunţatã în Cauza Kjartan Asmundsson împotriva Islandei, Hotãrârea din 18 noiembrie 2004, pronunţatã în Cauza Pravednaya împotriva Rusiei, precum şi Decizia de admisibilitate din 16 decembrie 1974, pronunţatã în Cauza Muller împotriva Austriei de cãtre fosta Comisie Europeanã a Drepturilor Omului. Examinând obiecţia de neconstituţionalitate, Curtea urmeazã a se pronunţa, pe de o parte, asupra unor aspecte de ordin procedural ce se constituie în critici de neconstituţionalitate extrinsecã, iar, pe de altã parte, asupra criticilor de neconstituţionalitate intrinsecã a legii supuse controlului. Înainte de a proceda la analiza obiecţiei de neconstituţionalitate, Curtea urmeazã sã constate cã sesizarea formulatã îndeplineşte condiţiile prevãzute de art. 146 lit. a) teza întâi din Constituţie sub aspectul titularilor dreptului de sesizare, întrucât aceasta a fost semnatã de un numãr de 133 de deputaţi. I. Referitor la criticile de neconstituţionalitate extrinsecã, Curtea reţine urmãtoarele: Încãlcarea art. 115 alin. (4) din Constituţie este justificatã de cãtre autorii obiecţiei de neconstituţionalitate prin faptul cã Guvernul a motivat în mod greşit existenţa situaţiei extraordinare şi a urgenţei reglementãrii, mai exact cã nu a indicat motivele corecte care au determinat adoptarea ordonanţei de urgenţã. Curtea, în jurisprudenţa sa, a statuat în mod constant cã situaţiile extraordinare exprimã un grad mare de abatere de la obişnuit sau comun, aspect întãrit şi prin adãugarea sintagmei "a cãror reglementare nu poate fi amânatã" (Decizia nr. 255 din 11 mai 2005, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 511 din 16 iunie 2005, Decizia nr. 188 din 2 martie 2010, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea, I, nr. 237 din 14 aprilie 2010).

Curtea a mai arãtat, prin Decizia nr. 1.008 din 7 iulie 2009, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 507 din 23 iulie 2009, cã pentru îndeplinirea cerinţelor prevãzute de art. 115 alin. (4) din Constituţie este necesarã existenţa unei stãri de fapt obiective, cuantificabile, independente de voinţa Guvernului, care pune în pericol un interes public. Totodatã, cu prilejul pronunţãrii Deciziei nr. 421 din 9 mai 2007, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 367 din 30 mai 2007, Curtea Constituţionalã a statuat cã "Urgenţa reglementãrii nu echivaleazã cu existenţa situaţiei extraordinare, reglementarea operativã putându-se realiza şi pe calea procedurii obişnuite de legiferare". În cauza de faţã, Curtea constatã cã Guvernul a motivat existenţa situaţiei extraordinare prin invocarea a 3 elemente indisolubil legate între ele, consecinţe ale intrãrii în vigoare a dispoziţiilor Legii nr. 119/2010, respectiv lipsa identificãrii documentelor necesare dovedirii în totalitate a veniturilor în cadrul procesului de recalculare, impactul negativ al acestei situaţii asupra valorificãrii dreptului la pensie al beneficiarilor acestei legi, precum şi necesitatea stabilirii unei etapizãri a procesului de revizuire a cuantumului pensiilor, cu respectarea principiului contributivitãţii, în scopul de a nu sancţiona persoanele care, fãrã a avea vreo culpã, nu au reuşit în intervalul iniţial pus la dispoziţie de legiuitor prin Legea nr. 119/2010 sã identifice documentele doveditoare ale veniturilor realizate pe parcursul întregii cariere. Aceste motive de fapt avute în vedere de cãtre Guvern aduc în prim-plan situaţia deosebitã creatã ca urmare a intrãrii în vigoare a Legii nr. 119/2010, respectiv conversia sistemului de pensii speciale în pensii bazate în exclusivitate pe principiul contributivitãţii. Reglementarea in extenso a unui mecanism tehnic de naturã a face posibilã aceastã conversie fãrã a fi afectat cuantumul pensiei contributive şi fãrã a exista decalaje temporale în punerea în platã a noului cuantum era absolut necesarã. În caz contrar, s-ar fi ajuns la situaţia încãlcãrii dreptului constituţional la pensie al unei sfere foarte largi de persoane, respectiv peste 140.000 de pensionari din sistemul pensiilor speciale. Prin urmare, Curtea constatã cã la momentul adoptãrii ordonanţei de urgenţã criticate a existat o situaţie extraordinarã. Însã, pentru a fi pe deplin respectate exigenţele art. 115 alin. (4) din Constituţie, Guvernul trebuie sã demonstreze şi faptul cã mãsurile în cauzã nu sufereau amânare, practic, cã nu exista vreun alt instrument legislativ ce ar fi putut fi folosit în vederea evitãrii rapide a consecinţelor negative mai sus arãtate. În speţã, Curtea, având în vedere iminenţa încãlcãrii dreptului la pensie în lipsa unor mãsuri adecvate, constatã cã adoptarea mãsurilor în cauzã printr-o ordonanţã de urgenţã a fost modalitatea cea mai rapidã şi eficientã pentru a pune la adãpost valorile constituţionale ocrotite prin art. 47 din Constituţie şi pentru a evita încãlcarea lor. Curtea observã cã, departe de a afecta dreptul la pensie, mãsurile cuprinse în ordonanţa de urgenţã criticatã sunt de naturã a ocroti, şi nu a vãtãma sau încãlca drepturile fundamentale [a se vedea, referitor la noţiunea de "a afecta" cuprinsã în art. 115 alin. (6) din Constituţie, Decizia nr. 1.189 din 6 noiembrie 2008, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 787 din 25 noiembrie 2008]. În consecinţã, nu se poate reţine cã ordonanţa de urgenţã afecteazã vreun drept constituţional consacrat. În fine, Curtea reţine cã ordonanţa de urgenţã nu este un act administrativ, autorii obiecţiei fãcând o confuzie în privinţa naturii juridice a ordonanţei de urgenţã; atât jurisprudenţa Curţii Constituţionale, cât şi doctrina juridicã sunt concordante în ceea ce priveşte natura juridicã a ordonanţelor de urgenţã. Acestea, în funcţie de emitentul lor, ar fi acte cu caracter administrativ, însã, ţinând cont de materia în care intervin, sunt acte legislative. În susţinerea celor de mai sus jurisprudenţa Curţii Constituţionale a reţinut cã ordonanţele de urgenţã au putere de lege şi, prin urmare, pot conţine norme de reglementare primarã (a se vedea în acest sens, cu titlu exemplificativ, Decizia nr. 5 din 16 ianuarie 2001, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 94 din 23 februarie 2001, Decizia nr. 173 din 23 mai 2001, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 500 din 24 august 2001, Decizia nr. 260 din 25 septembrie 2001, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 3 din 7 ianuarie 2002, Decizia nr. 46 din 12 februarie 2002, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 218 din 1 aprilie 2002, Decizia nr. 258 din 14 martie 2006, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 341 din 17 aprilie 2006). II. În privinţa criticilor de neconstituţionalitate intrinsecã, Curtea observã cã autorii obiecţiei de neconstituţionalitate reitereazã motive de neconstituţionalitate care s-au mai formulat în termeni similari în raport cu actualele prevederi ale Legii nr. 119/2010 privind stabilirea unor mãsuri în domeniul pensiilor, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 441 din 30 iunie 2010, şi ale Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 852 din 20 decembrie 2010, Curtea pronunţând, în cadrul controlului a priori de constituţionalitate, Decizia nr. 871 din 25 iunie 2010, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 433 din 28 iunie 2010, şi Decizia nr. 1.237 din 6 octombrie 2010, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 785 din 24 noiembrie 2010. În cauza de faţã însã Curtea constatã cã de plano autorii obiecţiei de neconstituţionalitate pornesc de la ideea cã Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 1/2011 este actul normativ care prevede eliminarea pãrţii necontributive din calculul pensiei militarilor, poliţiştilor şi funcţionarilor publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciarelor. Astfel, Curtea reţine cã autorii obiecţiei de neconstituţionalitate, în realitate, sunt nemulţumiţi de dispoziţiile Legii nr. 119/2010, lege care a eliminat partea necontributivã a pensiilor de care beneficiau militarii, poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciarelor. Toate acestea demonstreazã faptul cã nu sunt formulate critici de neconstituţionalitate concrete care sã vizeze conţinutul normativ al ordonanţei de urgenţã. Or, de principiu, în cadrul controlului a priori de constituţionalitate este inadmisibil a pune în discuţie o lege deja aflatã în vigoare - Legea nr. 119/2010 - şi este, de asemenea, inadmisibil ca instanţa constituţionalã sã îşi extindã obiectul sesizãrii. De remarcat este cã prin Decizia nr. 198 din 12 februarie 2009, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 151 din 11 martie 2009, Curtea a stabilit, cu valoare de principiu, cã, "Pentru a fi îndeplinite exigenţele art. 10 alin. (2) din Legea nr. 47/1992, motivele de neconstituţionalitate invocate trebuie sã aibã legãturã cu textul criticat" [or, în cauza respectivã, autorul excepţiei fie se raporta la o situaţie de fapt de care era nemulţumit, fie ar fi trebuit sã ridice excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 82 alin. (1) din Codul fiscal. Însã Curtea nu a putut sã se autosesizeze şi sã îşi extindã controlul de constituţionalitate cu privire la textul menţionat, instanţa de contencios constituţional pronunţându-se numai in limine litis]. În consecinţã, o excepţie de neconstituţionalitate care nu respectã exigenţele art. 10 alin. (2) din Legea nr. 47/1992 este inadmisibilã; o atare concluzie este aplicabilã mutatis mutandis şi cu privire la obiecţia de neconstituţionalitate reglementatã de art. 146 lit. a) teza întâi din Constituţie.

Totodatã, Curtea constatã cã simpla enumerare în susţinerea unei sesizãri de neconstituţionalitate a unor prevederi constituţionale pretins încãlcate nu este de naturã sã satisfacã exigenţele art. 10 alin. (2) din Legea nr. 47/1992. De altfel, în acest sens, Curtea s-a mai pronunţat prin numeroase decizii, dintre care, cu titlu exemplificativ, se reţin: Decizia nr. 627 din 29 mai 2008, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 555 din 23 iulie 2008, Decizia nr. 465 din 17 mai 2007, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 367 din 30 mai 2007, Decizia nr. 517 din 8 mai 2008, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 412 din 2 iunie 2008, Decizia nr. 245 din 19 februarie 2009, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 166 din 17 martie 2009, Decizia nr. 727 din 7 mai 2009, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 393 din 10 iunie 2009, sau Decizia nr. 1.091 din 8 septembrie 2010, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 665 din 6 octombrie 2009. În consecinţã, Curtea reţine cã obiecţia de neconstituţionalitate nu este motivatã în raport de conţinutul normativ al ordonanţei de urgenţã, "motivarea" autorilor obiecţiei neavând nicio legãturã cu acesta. În aceste condiţii, sunt încãlcate dispoziţiile art. 10 alin. (2) din Legea nr. 47/1992. Pentru considerentele arãtate, în temeiul art. 146 lit. a) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 11 alin. (1) lit. A.a), al art. 15 alin. (1) şi al art. 18 alin. (2) din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: I. Constatã cã sunt neîntemeiate criticile de neconstituţionalitate extrinsecã a dispoziţiilor Legii privind aprobarea Ordonanţei de urgenţã a Guvernului nr. 1/2011 privind stabilirea unor mãsuri în domeniul pensiilor acordate beneficiarilor proveniţi din sistemul de apãrare, ordine publicã şi siguranţã naţionalã. II. Constatã cã sunt inadmisibile criticile de neconstituţionalitate intrinsecã a dispoziţiilor Legii privind aprobarea Ordonanţei de urgenţã a Guvernului nr. 1/2011 privind stabilirea unor mãsuri în domeniul pensiilor acordate beneficiarilor proveniţi din sistemul de apãrare, ordine publicã şi siguranţã naţionalã.

Definitivã şi general obligatorie. Decizia se comunicã Preşedintelui României şi se publicã în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Dezbaterile au avut loc la data de 6 iulie 2011 şi la acestea au participat:

Augustin Zegrean, preşedinte,

Aspazia Cojocaru,

Acsinte Gaspar,

Petre Lãzãroiu,

Mircea Ştefan Minea,

Ion Predescu

şi Puskas Valentin Zoltan, judecãtori. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE, AUGUSTIN ZEGREAN Magistrat-asistent-şef, Benke Karoly