Maine , SÂMBĂTĂ 1 DECEMBRIE 2012 ,ORA 10.00, LA STATUIA "LEUL " ,BIROUL OPERATIV AL FILIALEI VA DEPUNE O COROANA DE FLORI IN CINSTEA ȘI MEMORIA TUTUROR CELOR CARE S-AU JERTFIT PENTRU PROPĂȘIREA ȘI UNITATEA NEAMULUI ROMANESC! SUNTEM ONORAȚI SA SA VA INVITAM SA LUAȚI PARTE LA ACEASTA SOLEMNITATE PE TOȚI CEI CARE AVEȚI PUTIN TIMP LA DISPOZIȚIE, PE TOȚI CEI CARE SIMȚIȚI ROMÂNEȘTE! ASA SA NE AJUTE DUMNEZEUL! BIROUL OPERATIV AL FILIALEI SECTOR 6 A SCMD
Ce-ţi doresc eu ţie, dulce Românie, Ţara mea de glorii, ţara mea de dor, Braţele nervoase, arma de tărie, La trecutu-ţi mare, mare viitor! Fiarbă vinu-n cupe, spumege pocalul, Dacă fiii-ţi mîndri aste le nutresc; Căci rămîne stînca, deşi moare valul, Dulce Românie, asta ţi-o doresc.
Vis de răzbunare negru ca mormîntul Spada ta de sînge duşman fumegînd, Şi deasupra idrei fluture cu vîntul Visul tău de glorii falnic triumfând, Spună lumii large steaguri tricoloare, Spună ce-i poporul mare, românesc, Cînd s-aprinde sacru candida-i vîlvoare, Dulce Românie, asta ţi-o doresc.
Îngerul iubirii, îngerul de pace, Pe altarul Vestei tainic surîzînd, Ce pe Marte-n glorii să orbească-l face, Cînd cu lampa-i zboară lumea luminînd, El pe sînu-ţi vergin încă să coboare, Guste fericirea raiului ceresc, Tu îl strînge-n braţe, tu îi fă altare, Dulce Românie, asta ţi-o doresc.
Ce-ţi doresc eu ţie, dulce Românie! Tînără mireasă, mamă cu amor! Fiii tăi trăiască numai în frăţie Ca a nopţii stele, ca a zilei zori, Viaţă în vecie, glorii, bucurie, Arme cu tărie, suflet românesc, Vis de vitejie, fală şi mîndrie, Dulce Românie, asta ţi-o doresc!
In ultimul timp , multi dintre noi au primit mesaje de intoxicare cu privire la activitatea ministrului Apărării Naționale , generalul CORNELIU DOBRITOIU. Mesajele elaborate de profesioniști , la care s-au adăugat diferitele luări de poziție ale unor clevetitori și-au atins din păcate obiectivul: determinarea multora dintre camarazii noștri sa nu participe la vot.Pentru ca nu-mi pot închipui ca este cineva care vrea sa voteze cu PDL.Sau cu alt partid altul decât USL. Costel GĂLĂȚEANU
Legat de acest aspect, , CORNELIU DOBRIȚOIU precizează : "1. Referitor la "reîntregirea pensiilor militare" redusa abuziv, m-am implicat fără rezerve în acest proces reparatoriu, in doua runde de discuții cu reprezentanții FMI ale căror concluzii s-au reflectat și în atitudinea premierului prezentata public (dacă mi se solicita sunt dispus sa intru în amănuntele prezentate de mine mai multor reprezentanți a sindicatului). Proiectul de OUG, in diferite variante a fost transmis MFP pt avizare. Decizia premierului: Tratarea unitara a fenomenului, cu aplicare graduala -pt MAI, datorita datoriilor mari- și cuprinderea sumelor necesare începând cu bugetul de anul următor. 2. Legiferarea pensiilor ocupaționale: prioritate a legislaturii următoare la fel ca si proiectul legii privind cumulul pensiei cu salariul și amendarea legii salarizării unice. Au avut loc discuții ample cu reprezentanții sindicatului, ANCMRR si cei ai instituțiilor din sistemul de apărare ordine publica si siguranță națională. 3. Am înaintat Guvernului un proiect de HG pentru schimbarea naturii juridice a infrastructurii în exces în scopul valorificării acesteia. Actualmente, Ministerul Justiției și MFP cauta formulele legale pt a eluda intabularea ruinelor care ar costa peste 30 milione euro, ori acest lucru se poate întâmpla prin modificarea legislației în scopul exceptării MApN de la acest lucru datorita degradării avansate a clădirilor din incinta cazărmilor disponibilizate. Din păcate, activitatea parlamentara, pe care eu nu am putut s-o influențez, a avut sincopele pe care le cunoașteți datorita vacantei parlamentare si procesului de suspendare a președintelui Ori, dacă dvs ma acuzați de indiferenta este nedrept pentru ca nu sunt omul care cumulează toate funcțiunile Guvernului, Parlamentului și Președinției (care ar fi trebuit sa promulge elementele de legislație . Cred, în același timp, ca dezastrul generat timp de patru ani de haita politica a lui basescu, cu un impact devastator asupra bugetului acestei tari, incluzându l pe cel al apărării va fi depășit in ani de zile. Spun acest lucru pentru ca , cheltuielile cu personalul au depășit 85% din buget, iar operarea si mentenanța acoperă 10-12%. In concluzie, doresc sa transmit tuturor simpatizanților d-lui Gabriel Oprea & co, care încearcă sa-mi reducă efortul de sase luni la ZERO, va rog sa-l votați poate, in felul acesta cei degradați in timpul scurtului meu mandat își vor primi gradele înapoi , infrastructura va continua sa fie distribuita prietenilor politici, dl Zisu va reveni în funcție, sau poate chiar într o funcție mai dodoloata pentru a continua toate bunele practici cu care v-ați obișnuit. Eu, domnii mei, pot afirma la sfârșit de mandat ca nu am înșelat așteptările oamenilor de buna credință si m-am bătut pentrut toate obiectivele ,..........chiar dacă ele nu au fost finalizate, dar nu din vina sau lipsa mea de reacție. "
Presedintele Traian Basescu este nemultumit de procedura de desemnare a Procurorului General al Romaniei si a procurorului sef al DNA aleasa de ministrul Justitiei, Mona Pivniceru (foto). Seful statului a declarat marti seara, 27 noiembrie 2012, intr-o emisiune de televiziune, ca cei mai valorosi procurori din Romania au refuzat sa se inscrie in cursa pentru cele doua functii tocmai din cauza procedurii propuse de Mona Pivniceru: “Din cauza modului in care s-a anuntat ca se face selectia si concursul pentru ocuparea functiilor, cei mai valorosi procurori au refuzat sa participe la concurs, pentru ca si-au spus indiferent care ne este valoarea, ministrul va spune cine este. Si atunci vin si-i spun doamnei ministru, nu mai bine doamna ministru citim legea amandoi, nu ne uitam la recomandarile Comisiei Europene de a face un proces de selectie si ne asumam desemnarea...”.
Traian Basescu: “depinde cat de bun avocat va fi doamna Pivniceru, pentru ca vom avea o discutie cu dosarele pe masa”
Totusi, Traian Basescu a afirmat ca exista posibilitatea sa fie de acord cu cele doua propuneri ale Monei Pivniceru, Tiberiu Nitu pentru functia de Procuror General si Ioan Irimie pentru cea de procuror sef al DNA, dar numai cu conditia ca ministrul Justitiei sa il convinga ca cei doi merita sa ocupe aceste posturi: “Pot sa fac o gluma, sa spun: depinde cat de bun avocat va fi doamna Pivniceru, pentru ca vom avea o discutie cu dosarele pe masa. Nu pot sa refuz aceasta discutie. Am obligatia s-o fac. Va pot spune ca am mai avut situatii cu aviz negativ si, in urma discutiei cu ministrul Justitiei, am decis sa desemnez procurorul general chiar, pentru ca legea pune in spatele cuiva responsabilitatea, ce fel de procuror general va avea Romania, ce fel de procuror sef DNA va avea Romania. Si legea sa stiti ca n-o pune in spatele niciunei comisii. Legea spune: ministrul Justitiei propune, CSM-ul avizeaza, consultativ, dar avizeaza, presedintele decide. (…) Dar nu poti sa-mi bagi pe gat orice, ci trebuie sa fiu si eu de acord, trebuie sa ma convingi ca propunerile sunt valoroase, asa cum ministrul Justitiei m-a convins pentru Morar si Kovesi. Asta e”.
Basescu sustine ca Morar si Kovesi nu ar fi avut nicio sansa: “Li s-a spus deschis: degeaba. Si atunci au preferat sa nu se compromita”
Seful statului a explicat si de ce Laura Codruta Kovesi si Daniel Morar nu si-au depus candidaturile pentru functia de Procuror General al Romaniei si procuror sef al DNA. Traian Basescu a precizat ca acestia nu ar fi avut nicio sansa, fiind doua personaje proscrise, astfel ca nu au dorit sa se compromita: ”Nu avea nicio sansa. Era proscrisa si ea si Morar chiar daca participau la concurs. Nu li se dadea nicio sansa sa castige. Li s-a spus deschis: degeaba. Si atunci au preferat sa nu se compromita”.
Din nou laude pentru CSM
In paralel cu criticile aduse ministrului Mona Pivniceru, presedintele Traian Basescu nu a uitat sa laude din nou CSM pentru modul in care a organizat audierile celor doi candidati, Tiberiu Nitu si Ioan Irimie: “E de un interes public extraordinar cine va ocupa aceste functii pentru orice roman. Cum sa te supere? A fost mai bine ca doamna Pivniceru le-a tinut pe toate inchise, acolo, nu a stiut nimeni nimic, nici cum s-a notat?”.
Având în vedere parteneriatul semnat cu aprobarea dumneavoastră în ADUNAREA GENERALA cu forțele politice care compun USL, MARȚI 04 DECEMBRIE 2012 ,orele 17.00 , la teatrul MASCA va avea loc prezentarea candidaților acestei ALIANȚE la alegerile parlamentare din 9 DECEMBRIE ,a.c.! Va invitam sa luați parte la aceasta activitate și sa ridicați cât mai multe probleme care ne frământă . Iar candidații sa răspundă ca doar de aceea sunt candidați! Sau cu alte cuvinte ,ca sa fim in context" JOS MASCA DOMNILOR CANDIDAȚI!!!! " Va reamintim cine sunt acești candidați:
Candidații USL în Sectorul 6 la alegerile parlamentare 2012
Acest document cu relevanta
politico-strategica fundamentala pentru cresterea eficientei aparatului
puterii de stat, dedicat promovarii intereselor nationale, scoate in evidenta
gravele carente ale culturii noastre de securitate in raport cu reperele
spatiului democratic occidental in materie de securitate.
Strategia nationala de aparare-2010 nu genereaza, cum ar fi fost
firesc, concordanta intre interesele nationale, obiectivele strategice,
directiile de actiune si resursele alocate, fiind un amestec nefericit de
concepte, generalitati, formulari confuze, vagi prioritati, tendinte de privatizare
ale spatiului de securitate si conotatii agresive privind intrebuintarea
fortelor (exemplificarile sunt prezentate in evaluarea continutului
documentului). Aceasta viziune strategica menita sa‘garanteze
securitatea si prosperitatea generatiilor viitoare’se refera cu certitudine la o Romanie virtuala si nu la una
afectata de o profunda criza economico-financiara, politica si morala, atata
vreme cat acest demers pseudo-stiintific nu coaguleaza eforturile executivului
pentru depasirea gravei situatii economice si sociale in care se zbate aceasta
tara.
Evaluarea riscurilor si amenintarilor interne si internationale la
adresa intereselor nationale, care ar trebui sa ofere premisele elaborarii
obiectivelor strategice, directiilor de actiune strategica si proiectarii
resurselor pentru reducerea lor, minimalizeaza riscurile interne reducandu-le
doar la nivelul vulnerabilitatilor. Cu toate acestea, colectivul de elaboare al documentului,
sub bagheta presedintelui, omite sa analizeze: ineficienta exercitiului
guvernamental pentru combaterea crizei, amplificarea coruptiei la cote
alarmante, efectele negative ale politizarii excesive ale spatiului
guvernamental, antagonizarea fara precedent -cu exceptia perioadei staliniste-
a categoriilor socio-preofesionale intre ele, erodarea spiritului de corp
social solidar al institutiilor de forta -prin reduceri salariale, subfinantare
cronica si condamnarea pensionarilor acestora-, prabusirea sistemului de
sanatate si educatie, etc. Ingrijorator este derapajul de la valorile
democratice prin identificarea presei ca vulnerabilitate la adresa securitatii
nationale, care mai nou este prezentata ca un vector al unei iluzorii si
halucinante “lovituri de stat”. Astfel, Strategia nationala de aparare-2010,
care ar trebui sa ofere un spatiu generos de inspiratie pentru proiectarea
strategiilor sectoriale, ofera directii confuze si anti-democratice
institutiilor fragilului nostru stat de drept.
Desi Romania beneficiaza de
garantii de securitate fara precedent in istoria sa prin apartenenta la Alianta
Nord Atlantica si Uniunea Europeana, autorii, care nu pot fi acuzati de
necunoastere, copiaza neinspirat pasaje din documente din perioada de
preaderare la NATO cand isi propun, in actualul text, ca“tara noastra sa preia
integral obligatia finantarii participarii la activitatile prevazute in cadrul
Programului Individual de Parteneriat…”. (De notat pentru cei neavizati, programul
respectiv a fost derulat pe timpul in care Romania nu se bucura de statutul de
membru al NATO cu drepturi depline.)
Pe dimensiunea euopeana, presedintele si membrii CSAT care isi asuma
paternitatea strategiei, ar trebui sa-si asume si regretabilele erori de
memorie datorita carora fac probabil apel la “Politica Europeana de
Securitate si Aparare” care
nu mai este de actualitate dupa intrarea in vigoare a Tratatului de la
Lisabona.
Singura calitate
incontestabila a acestei viziuni strategice se datoreaza faptului ca a fost
inaintata in termenul legal parlamenului pentru dezbatere. Nu aceasi soarta a
avut demersul strategic anterior al presedintelui, in primul mandat, ceea ce
denota o anumita atitudine a acestuia cu referire la gestionarea domeniului
complex al securitatii si apararii nationale vaduvind institutiile de vectorii
naturali de inspiratie pentru elaborarea strategiilor sectoriale si Cartei Albe
a Apararii.
2.Evaluarea de continut:
E dificil sa accepti acest
document“ca un instrument ce da forta si
valoare practica statului roman in amplul proces de APARARE A TARII..”, oferind cititorilor avizati
impresia ca Romania s-ar afla in situatia delicata a iminentei unei agresiuni
conventionale surprinzatoare la adresa securitatii sale, in conditiile in care
evaluarile comune de securitate ale NATO nu evidentiaza un asemenea pericol.
Subcapitolulsecuritate si aparare nationalalivreaza cu generozitate
definitii de manual preluate fara reflectie, dar individualizeaza si formulari
de genul “reputatia tarii devine un element de importanta
strategica”. Continuarea fireasca, in logica documentului, ar fi ca
aceasta reputatie trebuie aparata prin toate mijloacele in fata celor care
afecteaza aceasta reputatie atat in plan intern cat si extern. Intrebarea
fireasca ar fi:cine se va ocupa de apararea reputatiei Romaniei? Temerea este ca viclenia
ratiunii a jucat din nou feste domnului presedinte, intrucat primii vizati de
aceasta prevedere sunt tocmai domnia sa si echipa sa guvernamentala, dat fiind
faptul ca prin comportamentul lor si prin “buna” administrare a treburilor
publice au dus reputatia tarii la cote negative ingrijoratoare in spatiul de
securitate euro-atlantic. Presedintele se pare ca a facut concesii modelului
occidental de formulare a strategiilor de securitate, in dauna formatiei sale
militare, cand se refera la multidimensionalitatea demersului sau strategic
afirmand:“(Actuala strategie) este
multidimensionala pentru ca, PE LANGA DIMENSIUNEA MILITARA, sunt astazi la fel
de importante dimensiuni precum cea politica, economica, sociala si ecologica”. Nota bene (NB). Din
pacate, “noile” dimensiuni cu excceptia celei politice sunt vag prezentate in
document, nu le veti regasi pe palierul intereselor nationale, pe cand la
nivelul obiectivelor strategice si directiilor de actiune au o prezenta
frivola.
Prim-planul actiunilor
strategice interne este ocupat cu generozitate de“Apararea armata”(generand susceptibilitati
in plan international), in dauna primordialitatii directiilor strategice pentru
depasirea efectelor crizei economico-financiare care pot eroda insasi fiinta
democratica a statului roman. Se poate contra-argumenta ca valoarea semantica a
titulaturii documentului –Strategia Nationala de Aparare- sugereaza
coordonatele filosofice ale acestuia, si atunci dimensiunea economica, sociala
si ecologica sunt reprezentate in document doar din perspectiva potentatrii
pilonului defensiv al statului roman. Oricum, aceasta ar fi o falsa abordare
cand, proiectia financiara a executivului domnului presedinte pentru urmatorii
trei ani, conduce la subfinantarea alarmanta a sistemului apararii conform
sumbrei previziuni bugetare de 0,7% din PIB. Cu alte cuvinte, presedintele si
vice-presedintele CSAT au patronat elaborarea unui document care nu aduce
solutii pentru repornirea motoarelor economiei romanesti, conditie
esentialmente necesara generarii resurselor minime pentru a satisfacerea
subtitlului generos“garantarea securitatii si
prosperitatii generatiilor urmatoare” sau pilonului defensiv al statului (?!). In
alta ordine de idei, trebuie mentionata tendinta rasturnarii planurilor
puterii politice ale unui stat democratic prin formulari de tipul:“Procesul de asigurare a apararii si
securitatii nationale este in primul rand unul politic,” (NB)”responsabilitatea
principala revenind EXECUTIVULUI si Parlamentului”.
Definirea intereselor, valorilor si obectivelor nationaledenota o acuta lipsa de inspiratie cand prezentarea
intereselor se rezuma doar la citarea limitativa a unor valori constitutionale:“…Interesele nationale sunt CARACTERUL
NATIONAL AL STATULUI, SUVERANITATEA SI INDEPENDENTA, UNITATEA SI
INDIVIZIBILITATEA SA. De asemenea, consideram interese nationale, prin
importanta lor pentru tara, FORMA REPUBLICANA DE GUVERNAMANT, INDEPENDENTA
JUSTITIEI, PLURALISMUL POLITIC SI LIMBA OFICIALA, ROMANA”. Dincolo de stilistica
simplista, care forteaza limitele sintactice, ar fi avut mai mult sens
prezentarea intereselor nationale prin formulari de tipul:“apararea caracterului
national al statului; apararea suveranitatii si independentei.., etc”,dar dincolo de enumerarea acestor valori sacrosancte, in
entuziasmul lor stiintific autorii au omis starea de fapt a natiunii puternic
zdruncinata de efectele crizei economico-financiare, politice si morale, care
macina autoritatea statului roman atat in plan intern cat si international. Daca
s-ar fi aplecat cu rigoare analitica asupra situatiei interne, probabil ca ar
fi extins aria intereselor nationale asupra economiei, sanatatii si educatiei,
ceea ce ar fi permis o diferentiere mai clara intre interesele vitale ale
natiunii si alte tipuri de interese. Jenant este ca neinspiratii autori nu au reusit sa realizeze o concordanta
intre INTERESELE NATIONALE si OBIECTIVELE STRATEGICE care TREBUIE sa fie
SUBSECVENTE celor dintai. In acest mod, ei rateaza sansa de a conferi acestei
viziuni calitatea de spatiu coerent de inspiratie pentru strategiile
sectoriale.Mai grave sunt insaconotatiile agresivedin final de capitol unde se afirma:“Pentru Romania, sunt esentiale protejarea
intereselor nationale prin mijloace pajnice,” (NB) “insa statul roman isi
rezerva dreptul ca, IN SITUATII SPECIALE, SINGUR sau impreuna cu aliatii si
partenerii sai, SA UTILIZEZE toate elementele de putere, INCLUSIV CAPACITATILE
SALE MILITARE, ca SOLUTII DE ULTIMA INSTANTA”. Acest puseu de fermitate politica cu
destinatie externa este cu atat mai deplasat cu cat genereaja suspiciuni in
plan international privitoare la “SITUATIILE SPECIALE”, fara a le nominaliza. Daca
s-ar fi referit explicit la apararea fruntariilor acestei tari de o agresiune
externa, ar fi fost acceptabil. Oricum, este o exprimare nefericta si redundanta
pentru ca nicio tara democratica, sau altfel, nu intretine o armata doar pentru
momente festiviste, parazi, inmormantari si depuneri de coroane.
Capitolul 4 referitor la
principiile si caracteristicile strategiei aduce, tot pe finalo altasurpriza
de proportii:tendinta de PRIVATIZAREale unor paliere ale securitatii nationale datorita, bata-le vina,“schimbarii continue a riscurilor si
amenintarilor” unde presedintele si co-autorii“reclama dezvoltarea unor parteneriate mai
largi, inclusiv cu ORGANIZATII PRIVATE”. Probabil se prefigureaza ceva de tipul BLACKWATERatata timp cat Politia Romana a pierdut
increderea presedintelui. Atunci, ar fi bine sa notam ca mercenariatul de
mai-sus a fost utilizat in spatiile de securitate externe critice, post-conflict,
pentru a limita vulnerabilitatile, si implicit pierderile in randul fortelor
americane, chiar daca sunt rezerve serioase asupra legalitatii si moralitatii
acestui demers. Se poate intelege de aici totusi, ca exercitiul constitutional
al fortelor de politie, “compromise” in actiuni revendicative sindicale, sau al
altor componente ale fortelor armate ar putea fi EXTERNALIZAT unor companii
private??? Dincolo de limitele acestui
simplu exercitiu deductiv, flagranta neconcordanta a intereselor, obiectivelor
si resurselor acestei strategii, care nu este inradacinata in situatia actuala
a tarii, ne poate indreptati sa catalogam viziunea strategica prezidentiala
drept document de sertar atata timp cat el nu inspira o coerenta actiune
politica pentru promovarea intereselor nationale in acualul context economic,
politic, social si moral dificil.
Partea rezervata
amenintarilor, riscurilor si vulnerabilitatilor pare sa fie cea mai
“promitatoare” datorita faptului ca documentele strategice ale NATO si UE
constrangeau Romania la utilizarea unei grile standard de identificare a
amenintarilor si riscurilor; insa atunci cand a fost nevoie de contextualizarea
spectrului de vulnerabilitati la cazul concret al statului roman, apare in
toata ‘splendoarea’deriva anti-democratica fara precedent in spatiul
european si euro-atlantic referitoare la pericolul campaniilor de presa
dirijatesi, in plus este demna de notatabsenta oricarei referinte
la functionarea defectuoasa a statului de drept in Romania, la problema
organizarii inadecvate a sistemului de gestionare a crizelor, la starea precara
a infrastructurii, la cresterea nivelului de saracie cronica,etc, (cuprinse, pe buna
dreptate, in precedenta strategie din 2006). Lista vulnerabilitatilor
omite prezentarea acelora care divizeaza societatea romaneasca: anatagonizarea
fara precedent a categoriilor socio-profesionale, coruptia endemica, alterarea
echilibrului parlamentar prin metode oneroase in scopul vicierii procesului
legislativ. Aceste vulnerabilitati sunt trecute sub tacere, probabil, datorita
faptului ca sunt generate de actuala formula executiva a tarii. Oare acestea sa
nu aiba niciun impact asupra capacitatii statului de gestionare a domeniului
complex al securitatii in scopul apararii intereselor nationale ale Romaniei?
Capitolul 7.1 dedicat
actiunii externe si interne denota o slaba documentare si o inactualizare
flagranta, devreme ce, in partea rezervata Uniunii Europene, este mentionata o
politica ce nu mai exista dupa intrarea in viguare a Tratatului de la Lisabona!
E cazul sa ii fie reamintit Presedintelui Romaniei faptul caPolitica
de Securitate si Aparare Comunaa inlocuit vecheaPolitica Europeana de
Scuritate si Aparare. Era de asteptat de la un membru al Consiliului European
sa stie ca aceasta institutie a UE se ocupa, in prezent,inter
alia de Politica de Securitate si Aparare Comuna. In plus, documentul
dovedeste ignoranta evidenta in materie de aparare europeana din moment cenu
pomeneste nimic despre doua din inovatiile cele mai importante aduse de Tratatul
de la Lisabonain domeniul apararii si securitatii UE, respectivapararea
structurata permanenta si clauza de aparare reciproca. Despre expresia hilara din paragraful
referitor la NATO conform careia“NATO
a oferit Romaniei posibilitatea (…) sa fie intr-o STRANSA RELATIE DE
SECURITATE, in acelasi timp, cu APROAPE toate statele NATO si UE”ce se poate spune?! Ar fi
necesar sa beneficiem de eforturile conjugate al unui lingvist, unui logician
dar si al unui specialist in materie de geopolitica pentru a ne lamuri ce a
vrut sa spuna domnul presedinte. Sunt sigur ca domnia sa cunoaste ca, in
conformitate cu Tratatul de la Washington si cu Tratatul de la Lisabona, in
cazul ambelor organizatii functioneaza clauza de aparare reciproca, care creazaobligatii
juridice si politice de aparare si securitate INTRE SI PENTRU TOATE STATELE
MEMBRE ALE NATO SI UE. Dar, ma rog, poate domnia sa are vreo antipatie pentru
unii din omologii sai si atunci a considerat ca poate sa-i sanctioneze
printr-un document de anvergura nationala, cu circulatie interna.
Cat privesta capitolul 7.2,
referitor la actiuni interne, in afara evaluarii logicii prezentarii “Apararii
armate” in centru proiectiei interne strategice, ar fi interesant de aflat care
este valoare semantica pe care presedintele a avut-o in vedere cand a
folosit expresia“Forte motivate si bine
pregatite…”referindu-se la Armata Romaniei, din moment ce domnia sa
permite desfasurarea unei campanii guvernamentale cvasi-oficiale de denigrare a
militarilor romani si a statutului lor social si profesional, prin reducerea
pensiilor si salariilor, efectuata cu incalcarea evidenta a principiilor
statului de drept si a obligatiilor internationale asumate de Romania. De
asemenea, ar fi interesant de aflat care este temeniul juridic al enuntului“Romania este pregatita sa angajeze
capapbilitatile sale de aparare pentru a sprijini alte autoritati publice in
vederea asigurarii functiilor vitale ale societatii, atat in tara, cat si in
strainatate”atata timp cat legislatia romaneasca, a gestionarii
crizelor, este la fel de precara ca si documentul care face obiectul prezentei
analize.Mediocritateaconceptuala si incoerenta logico-lingvisticaeste pusa in evidenta si de
alte enunturi factuale de genul“Este
foarte probabil ca operatiunile viitoare de aparare si securitate sa nu fie
desfasurate individual, ci ca parte A UNEI COALITII (ex. Cu ONU, NATO, UE, SUA
sau constituite ad-hoc)”. Ar fi de maxim interes sa aflam CATE COALITII A
REALIZAT UN STAT cu ONU, NATO sau UE???
………………………………………………………………………………….
Subcapitolul referitor laresursele
alocate securitatii nationale, care ar trebui sa fie unul
din cele mai ample, este extrem de laconic, mai cu seama acum cand traversam o
perioada critica datorata lipsei de lichiditati financiare. Cu atat mai
condamnabila este instrainarea infrastructurii excedentare a institutiilor care
opereaza in domeniul securitatii, ordinii publice si sigurantei nationale catre
clientela politica. Infrastructura in exces ar trebui trecuta in domeniul
privat al statului si administrarea
institutiilor respective pentru sustinerea financiara a nevoilor de
achizitii ale acestor institutii pe termen mediu si lung.
3.Concluzie
Ar fi numeroase observatii
care pot fi facute in privinta documentului prezidential care denota
superificalitatea, mediocritatea si reaua vointa, in unele cazuri, cu care a
fost abordat domeniul securitatii si apararii nationale. Stilul confuz,
incoerent si usor autist al intregului document se datoreaza probabil
incapacitatii de a armoniza propunerile institutiilor care au colaborat la
redactarea textului. Din aceasta perspectiva, ar fi recomandabila o amendare
temeinica a acestei strategii in Parlamentul Romaniei inainte de adoptare
sau retrimiterea acesteia catre Presedintele Romaniei pentru refacerea acesteia.
Altfel, Parlamentul Romaniei va da girul pentru un act official la fel de
mediocru si lipsit de viziune precum autorul acestuia.
Nota ! Dupa cum se poate observa ,documentul a fost elaborat în octombrie 2010. In consecință, nu este un produs elaborat doar pentru a întreține o disputa cu Administrația Prezidențială în aceasta perioada.Documentulse gaseste la adresa : http://www.comisiipnl.ro/comisii/aparare-si-securitate/articole/strategia-nationala-de-aparare-%E2%80%9Cpentru-o-romanie-care-garanteaza-securitatea-si-prosperitatea-generatiilor-viitoare%E2%80%9D-evaluare.html Costel GĂLĂȚEANU