Raspuns pensii militare dat la 25.01.2013 de Mariana Campeanu
Ministrul Muncii Mariana Câmpeanu a declarat ca bugetul pe 2013 asigura plata pensiilor si salariilor celor care depind de minister, dar "orice se poate întâmpla în lumea asta" si de aceea nu se pot da garantii desi Guvernul are un buget de dezvoltare, nu de criza.
În interviul acordat agentiei MEDIAFAX, ministrul Muncii a declarat ca bugetul aprobat de Guvern asigura plata pensiilor si a salariilor, dar a evitat sa dea garantii privind excluderea oricarei posibile probleme legata de asigurarea platii sau de diminuarea pensiilor si salariilor, explicând ca "Nu poti sa stii niciodata ce se întâmpla, orice se poate întâmpla în lumea asta".
Mariana Câmpeanu a mai spus ca prevederea din Codul muncii potrivit careia angajatorii care primesc la munca la negru mai mult de cinci persoane sunt trimisi în instanta nu a avut niciun efect, deoarece în niciun caz nu s-a dispus începerea urmaririi penale. Din acest motiv, ministrul Muncii are în vedere modificarea Codului muncii, considerând ca introducerea unor masuri graduale, înainte de înstiintarea instantei, ar putea fi mult mai eficiente pentru combaterea muncii la negru.
Demnitarul a precizat ca are în vedere si modificarea Legii salarizarii, explicând ca aceasta, daca ar fi aplicata în forma actuala, ar duce la scaderea salariilor pentru anumiti angajati. Ministrul a mai atras atentia ca în legea aflata în vigoare nu au fost introduse toate meseriile. De asemenea, a mai spus Câmpeanu, dupa modificarea actului normativ, toate categoriile de bugetari care se afla în primele cinci trepte de salarizare, inclusiv medicii rezidenti, vor beneficia de majorari salariale.
Pe de alta parte, ministrul Muncii spune ca în acest an ar urma sa se revina asupra deciziei de reducere a pensiilor militare.
Mariana Câmpeanu a mai vorbit în interviul acordat agentiei MEDIAFAX despre Programul Operational Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane (POSDRU), precizând ca este sigura, desi nu are garantii 100 la suta, ca platile vor fi deblocate în urma auditului care va avea loc pâna la sfârsitul lunii.
Ministerul Muncii va avea în subordine si Oficiul Român pentru Adoptii, iar modificari legislative sunt anuntate si în acest domeniu. Ministrul Mariana Câmpeanu a precizat, astfel, ca doreste ca procesul adoptiei sa fie scurtat si nu intentioneaza sa deschida adoptiile internationale. "Eu as vrea ca toti copiii români sa ramâna în România", a aratat demnitarul.
Prezentam integral interviul acordat agentiei MEDIAFAX de ministrul Muncii, Familiei si Protectiei Sociale, Mariana Câmpeanu:
Reporter: Noua structura a Ministerului Muncii, Familiei, Protectiei Sociale si Persoanelor Vârsnice prevede patru posturi de secretar de stat, unul fiind pentru ministru delegat. Cu ce echipa începeti acest mandat?
Mariana Câmpeanu: Înca nu s-a definitivat echipa, pentru ca abia a aparut hotarârea de guvern. Avem, în acest moment, o numire, în persoana domnului Codrin Scutaru, si asteptam urmatoarele numiri.
Rep.: La sfarsitul acestei luni va fi facut un nou audit privind POSDRU. În opinia dumneavoastra, ce riscuri exista sa fie mentinuta decizia de blocare, fie si partiala, a fondurilor?
M. C.: Eu sunt aproape convinsa ca vom iesi bine în urma acestui audit si vom obtine deblocarea programului si, mai ales, o solutie foarte rapida de rambursare a cererilor pe care deja le-am avut depuse la Comisia Europeana. Sigur, nu pot sa spun de la început suta la suta, pentru ca niciodata nu stii. Se desfasoara o serie de controale pentru cei care au accesat fonduri pe POSDRU, tocmai pentru a corecta neregulile din urma, si aici ne referim la numarul de ore pe care specialistii le-au prestat sau functiile care s-au cumulat, conflictele de interese sau, în cel mai rau caz, si sper sa nu avem probleme de genul acesta, de fraudare a fondurilor europene. Deci noi ne pregatim pe doua planuri: o data sa demonstram ca sistemul este functional si ca, de acum încolo, el asigura o corectitudine a gesionarii fondurilor si, în acelasi timp, verificarea fondurilor care sunt în derulare sau chiar s-au terminat, în asa fel încât sa descoperim daca acolo s-au întâmplat fraude si sa recuperam banii respectivi.
Rep.: Cât la suta din proiectele verificate pâna acum au avut nereguli si cine va plati pentru situatia în care se afla acum POSDRU?
M.C.: Nu se poate face acum o astfel de statistica, pentru ca activitatea este în derulare si am avut mai multe rânduri de controale poate chiar la acelasi program. În functie de finalizarea acestor controale, sigur ca o sa prezentam si o statistica. Legat de cine va plati, v-am spus si anterior, daca în derularea unui proiect s-au produs fraude, vor fi imputate beneficiarului. Daca au fost greseli de sistem, acesta cred ca nu se poate adresa unei persoane si, probabil, se vor suporta de la buget. Daca au fost masuri luate cu intentie, pentru ca un beneficiar sa fie privilegiat, atunci împotriva celor care au luat astfel de masuri ne vom putea îndrepta.
Niciun proiect POSDRU nu va scapa de o verificare completa
Rep.: Exista suspiciuni referitoare la persoane care au fost anterior la conducerea Autoritatii de Management a POSDRU?
M.C.: Atunci când verificam fiecare proiect, îl verificam de la evaluarea initiala care a fost facuta. Si, daca acel proiect nu îndeplinea termenii pentru a fi acceptat, este clar ca acolo s-a produs cel putin un abuz din partea persoanei care a luat decizia.
Rep.: Dar pâna acum ati gasit macar un caz în care sa existe o astfel de suspiciune?
M.C.: Nu as putea sa va spun exact acest lucru, pentru ca am fost angrenati, pâna în acest moment, în alt gen de controale, care au trebuit sa elimine riscurile de a nu fi cheltuieli neeligibile în proiect. Aceasta activitate va fi axata în momentul în care un proiect care este finalizat se verifica aproape în totalitate. Deci niciun proiect, chiar daca a fost terminat, nu va scapa de o verificare completa.
Rep.: Ati afirmat ca Legea cadru de salarizare nu este aplicabila si ca trebuie sa fie modificata, deoarece multe dintre activitati nu au fost prinse în actuala forma a actului normativ, iar nivelul de salarizare nu a fost corelat cu studiile. Ce categorii de salariati ar putea sa aiba cresteri sau scaderi salariale în urma unor modificari?
M.C.: Daca legea am aplica-o acum asa cum este, sunt categorii de persoane, de exemplu cele cu studii de scurta durata, care daca ar fi încadrate pe noile grile de salarizare ar trebui sa piarda la salariu, pentru ca nu s-ar putea încadra nici macar în treapta de salarizare pe care o au în acest moment. De aceea, am spus ca aceasta lege trebuie modificata, pentru ca, pe lânga faptul ca nu se face o corelare pentru fiecare pozitie între studii si nivelul clasei respective, avem si foarte multe categorii de persoane care nu sunt prevazute în acesta lege. Spre exemplu, artistul liric de la Filarmonica nu este cuprins ca profesie. Sau expertii coordonatori, inspector casier sau referent casier. Sunt niste meserii care nu sunt de ieri, de alaltaieri, si totusi ele nu au fost incluse în aceasta lege. Nu mai vorbim de meseriile noi care au aparut si care trebuie sa aiba, de asemenea, un corespondent în clasele de salarizare. În principiu, daca aceasta lege se aplica, cei care sunt la nivele superioare ramân acolo, pentru ca nu poti sa le iei un drept pe care l-au obtinut, dar cei care sunt pe trepte inferioare vor avea cresteri la salariu, în asa fel încât, într-un interval de timp, diferenta aceasta între cel mai mic si cel mai mare salariu sa corespunda prevederilor legale si sa fie 1 la 15. În acest moment, este 1 la mai mult de 30.
Rep.: Ati facut o evaluare sa vedeti ce meserii ar avea de câstigat în urma acestor modificari?
M. C.: Toate categoriile care sunt pe trepte foarte mici de salarizare. Absolut toate categoriile situate în primele cinci trepte de salarizare, unde sunt si asistentii sociali, persoanele care lucreaza în primarii, cei care sunt debutanti. Noi speram sa rezolvam unele probleme începând cu aplicarea legii, de exemplu sa crestem nivelul de încadrare pe o alta clasa de salarizare pentru medicii rezidenti, asa încât de la început sa poata sa beneficieze de un salariu corespunzator. Sunt multe aspecte care trebuiesc facute, nici nu le cunoastem pe toate. Legea va fi din nou pusa în dezbatere publica si fiecare minister si asociatie profesionala vor putea sa mai corecteze din neajunsurile acestei legi. În momentul în care si ea va fi definitivata, si bugetul va putea sa suporte cresterile pentru treptele inferioare de salarizare, probabil va fi si aplicata. Si eu îmi doresc ca acest lucru sa se întâmple cât mai repede posibil.
Rep.: Sindicatele au reprosat FMI, dar si Ministerului Muncii, ca dialogul social s-a transformat într-un dialog de tip comunist, fiind nemultumite ca nu au fost consultate pentru stabilirea salariului minim si s-au trezit în fata unei decizii deja luate. De ce s-a ajuns la evitarea consultarii partenerilor sociali si când ar putea sa ajunga salariul minim la 850 de lei, asa cum doresc sindicatele?
M.C.: Nu cred ca a fost o evitare. În principiu, sindicatele au dreptate. Si nu numai ele. Dialogul social lasa foarte mult de dorit. Sunt domenii în care acesta chiar nu se mai desfasoara, dar ar trebui sa analizam exact conjunctura în care suntem: la finalul unor alegeri, la constituirea Parlamentului si a noului Guvern, în acelasi timp si cu constructia bugetara. Deci am fost contra cronometru, plus discutiile pe care le-am avut cu Fondul Monetar. Niciuna dintre deciziile pe care trebuia sa le luam în acest context nu se putea face într-un timp rezonabil, astfel încât un dialog social sa se desfasoare asa cum era normal. Sigur ca, în momentul în care vom intra într-o normalitate a desfasurarii activitatii, acest dialog social se va desfasura în termeni mai buni. Eu pot sa spun foarte clar, inclusiv la Ministerul Muncii, presati de timp, am anuntat într-un timp foarte scurt ce aveam noi de discutat.
Vrem masuri graduale contra muncii la negru
Rep.: Guvernul Boc a sustinut ca modificarea Codului muncii a fost necesara pentru crearea de noi locuri de munca. Nu stiu în ce masura s-a îndeplinit sau nu acest obiectiv, dar pe de alta parte si dumneavoastra spuneati ca este necesar sa fie modificat, din nou, Codul muncii. Care sunt argumentele dumneavoastra pentru o noua modificare?
M.C.: Locuri de munca noi nu prea s-au înregistrat. Un lucru totusi bun a avut si aplicarea acestei legi: faptul ca a scos la suprafata o anumita categorie de persoane care beneficiau de salarizare pe baza conventiilor si acestea au fost transformate în contracte de munca, asa încât numarul lor, daca te iei dupa înregistrare, sigur, a crescut. Nu s-au creat locuri de munca, dar cel putin au fost trecute în categoria contractelor de munca o serie întreaga de alte forme de salarizare. Codul muncii, în ansamblu, nu putem spune ca este un pas înapoi, însa, ca toate legile care au fost adoptate în pripa, au foarte multe disfunctionalitati, pe care dorim sa le corectam. De aceea, am spus ca o sa încercam sa modificam unele din prevederi, asa încât Codul muncii sa reprezinte un plus pe piata muncii. În Codul muncii este prevazut ca unui cetatean care are mai mult de cinci salariati si nu au forme legale de încadrare i se face dosar penal si este trimis în instanta. Trebuie sa spun ca aceasta masura atât de radicala nu a produs niciun efect. Dimpotriva, faptul ca nu-i dai o amenda consistenta sau ca nu-i închizi activitatea pe o perioada de timp, pâna îsi reglementeaza aceasta greseala, conduce la continuarea acestor activitati. N-am primit nicio nicio sesizare despre vreo urmarire penala. Dimpotriva, toate s-au transformat în neînceperea urmaririi penale. Ca atare, aceasta prevedere atât de drastica si de radicala nu aduce beneficii. Si eu nu cred ca exista vreun ministru al Muncii care sa doreasca sa trimita la închisoare angajatorii. Pentru ca este clar ca locurile de munca de la acel angajator dispar a doua zi. Cred ca trebuie sa gasim solutii graduale ca sa-i determinam pe angajatori sa respecte legea.
Rep.: Prin urmare, ati putea sa introduceti amenzi mai mari sau masuri de încetare a activitatii?
M.C.: Am vrea sa introducem o serie de masuri graduale: amenda care poate sa se repete si în fiecare zi daca urmarim cum îsi desfasoara activitatea acea persoana, închiderea activitatii pe o perioada de timp limitata, pentru a reusi sa înregistreze tot personalul pe care îl are sau daca este o activitate care este redescoperita dupa un timp ca se produce în continuare, atunci putem sa închidem activitatea firmei si pe o perioada mai mare si numai într-un caz care într-adevar reprezinta infractiune, pentru ca acea persoana urmareste, de fapt, sa aiba numai angajati la negru, sa trimitem dosarul si în instanta. Cred ca aceste masuri sunt mai bune decât cea care este prevazuta acum în Codul muncii.
Rep.: Tot în Codul muncii ar urma sa fie introdus si cazierul social pentru agentii economici? Explicati si ce ar presupune acest lucru.
M.C.: Este o masura pe care am introdus-o în programul de guvernare, vom încerca sa introducem un fel de cazier social, dar acesta trebuie discutat cu întreaga societate, adica cu toti partenerii sociali, pentru ca am dori ca firmele care timp de doi ani, pâna la participarea la o licitatie, au fost descoperite ca au practicat munca la negru, sa nu mai aiba acces la licitatia respectiva sau, si mai grav, daca au fost descoperiti ca au exploatat copii. Cred ca astfel de masuri ar putea sa conduca la prezentarea la licitatii a unor firme serioase si mai putin a celor care încearca în orice fel sa faca o evaziune fiscala.
Rep.: Guvernul si-a asumat deja indexarea punctului de pensie. În ce masura este posibila în acest an majorarea pensiilor militare? Spuneati în cadrul audierilor de la Comisii ca a fost "cea mai mare eroare".
M.C.: Cea mai mare eroare a fost faptul ca pensiile din sistemele militarizate au fost introduse în sistemul de pensii publice. În nicio alta tara nu se întâmpla acest lucru. Nicaieri acest personal nu cotizeaza la sistemele de pensii, pentru ca exista o alt fel de remunerare si o alt fel de legislatie pentru pensionare, pentru ca si munca lor este total diferita de a unei persoane civile. S-a pornit cu intentia de a obtine economii din plata pensiilor militarilor si s-au trezit în final ca, de fapt, s-au majorat majoritatea într-un cuantum foarte mare, ceea ce a condus la cresterea deficitului bugetului de pensii foarte mult. La vremea respectiva, cred ca erau vreo 300 de milioane de euro, iar acest deficit se accentueaza. Mai mult decât atât, au creat si o mare nedreptate persoanelor care au fost disponibilizate fortat. Pentru ca, atunci când am intrat în NATO si am facut o armata profesionista, marea majoritate a angajatilor au fost disponibilizati automat. Sigur ca au primit la vremea respectiva niste salarii compensatorii, dar ele au fost persoane tinere, în jur de 40 - 45 de ani, si nu au obtinut un stagiu complet în armata, astfel încât acum, la recalcularea pensiilor, sa obtina o pensie macar la nivelul celei pe care au avut-o. Lor le-a scazut pensia. Deci de doua ori s-a facut o nedreptate: o data ca i-am disponibilizat automat si a doua oara ca un drept câstigat i-a fost diminuat. La aceasta categorie ma refer si pentru ei cautam în continuare o solutie, iar domnul prim-ministru a afirmat ca vom gasi o solutie de rezolvare.
Rep.: În acest an?
M.C.: În acest an trebuie sa gasim.
Acest Guvern a facut un buget nu de criza, ci de dezvoltare
Rep.: Analistii economici spun ca 2013 va fi un an al crizei. Puteti da asigurari ca în acest an exista fonduri pentru plata pensiilor si salariilor si ca nu vor fi diminuate?
M.C.: Bugetul pe care noi îl avem si care s-a aprobat ieri (miercuri - n.r.) în Guvern asigura plata pensiilor si salariilor celor care depind de Ministerul Muncii. La fel, în bugetul consolidat, sunt prevazute aceste fonduri. O tara care nu mai poate sa-si plateasca pensiile si salariile înseamna ca intra în faliment, deci nu cred ca este cazul României. Garantii de genul celor pe care mi le solicitati cred ca sunt de nivel de Premiul Nobel. Nu poti sa stii niciodata ce se întâmpla. Orice se poate întâmpla în lumea asta. Deci nu se pot da astfel de garantii. Ceea ce pot sa va garantez este ca acest Guvern a facut un buget nu de criza, ci de dezvoltare. Si principalul argument este ca eu cred ca este primul buget realist. În loc sa plecam cu cresteri de 2,2 %, de 5%, dimpotriva, am scazut chiar ultima cifra pe care am avut-o, de 1,8%. Am scazut-o la 1,6% crestere economica, tocmai pentru a ne asigura ca ce este prevazut în bugetul actual este rezonabil si se va realiza. Daca cresterea va fi mai mare, atunci cu atât mai bine, o sa avem o rectificare bugetara în plus.
Rep.: Prin programul de guvernare v-ati angajat sa schimbati principiile care guverneaza sistemul public de pensii, prin centrarea pe principiul contributivitatii si al responsabilitatii individuale. Pe de alta parte, ati analizat si cu expertii FMI care au fost efectele actualei legi a pensiilor. Care sunt concluziile acestor discutii? Când va începe reforma si în ce masura va rezolva deficitul la bugetul de pensii?
M.C.: Deficitul la bugetul de pensii este greu de cuantificat, când anume se va rezolva si daca acesta se va rezolva, pentru ca nicio tara din lume nu are excedent la bugetul de pensii. Începând cu Germania sau chiar si state mai dezvoltate, ca Suedia, nu exista un buget excedentar la pensii. Peste tot, o parte din banii alocati pensiilor se asigura de la bugetul general al statului. Ceea ce noi vrem sa facem este sa asiguram o sustenabilitate crescuta a acestui sistem si în tara noastra cu precadere trebuie sa facem acest lucru, pentru ca avem un raport total nefavorabil între un contribuabil si un beneficiar al sistemului de pensii. Sa spunem ca este de unu la unu, cu mici cresteri sau descresteri, ceea ce este un raport total nefavorabil. Deci ce este mai important pentru noi toti este sa cream locuri de munca. În masura în care vom avea mai multi contribuabili, deficitul la bugetul de pensii va scadea. În programul de guvernare de anul acesta am considerat ca toate masurile care sunt luate, începând de la cele fiscale, vor conduce la crearea a 50.000 de locuri de munca noi în anul acesta. În legatura cu noul sistem pe care îl propunem, este o discutie foarte grea, este o discutie care trebuie sa aiba loc dupa ce vom face o serie de simulari în ceea ce priveste perioada necesara pentru trecerea la un alt sistem de pensii. Este o schimbare cu 180 de grade a modului de a realiza bugetul, de a-l consuma si, mai ales, de a asigura o trecere de la un sistem la altul, care se face în circa 18-20 de ani. Deci în primul rând trebuie sa facem niste simulari, dupa care sa avem discutii la nivel politic, dupa care sa avem o dezbatere publica si sa spunem ce ne dorim din punct de vedere politic. Ne-am angajat ca în acesti patru ani sa parcurgem aceste etape. Cu Fondul Monetar nu am discutat înca acest lucru, pentru ca misiunea Fondului Monetar a fost sa închida un program si sa vada daca ne-am încadrat în el.
Rep.: De la sfârsitul anului trecut, ministerul a preluat în subordine si Oficiul Român pentru Adoptii. Dumneavoastra ati spus deja ca trebuie modificata legislatia si în acest domeniu. Ce intentionati sa modificati? Urmariti si o redeschidere a adoptiei internationale?
M.C.: Înca Oficiul nu a ajuns în subordinea ministerului. Abia a aparut ordonanta care facea aceasta trecere si hotarârea de guvern în care este prevazuta preluarea. În termen de 15 zile, o sa preluam acest Oficiu. Eu m-am exprimat vizavi de Legea adoptiilor înainte ca Oficiul sa treaca în subordinea ministerului, pentru ca am avut si la cabinetul parlamentar, dar si de când am devenit ministru, foarte multe reclamatii legate de procedura foarte greoaie de adoptie, de faptul ca sunt unele prevederi interpretabile, în sensul ca un viitor parinte nu are dreptul sa-si aleaga un copil, ci numai i se prezinta niste copii si nu stiu care sunt criteriile care fac ca cei care gestioneaza aceasta problema sa prezinte exact copiii care ar putea sa fie compatibili. Sigur, am înteles ca exista un program care face artificial acest lucru, dar faptul ca acest proces este atât de greoi m-a facut sa-mi exprim aceasta dorinta, la cererea celor interesati, sa analizam si sa schimbam acolo unde este cazul. În nicun caz nu este vorba de deschiderea adoptiilor internationale, pentru ca, din moment ce noi nu suntem în stare sa rezolvam cererile din tara, nu stiu cum am face..., sau probabil ca s-ar reusi sa se rezolve mai repede cele din strainatate, si nu-mi doresc acest lucru. Eu as vrea ca toti copiii români sa ramâna în România.
Vom face câteva modificari în Legea pentru protectia copilului
Rep.: Se vorbeste de ani de zile despre neajunsurile din sistemul de protectie a copilului si, în ultima perioada, am vazut cazuri tragice, de copii morti în incendii, din cauza parintilor pe de-o parte, dar si din cauza felului superficial în care asistentii sociali fac anchetele sociale. Stim ca Ministerul Muncii a început, din 2011, un audit al sistemului de protectie sociala. Avem niste concluzii? Care sunt prioritatile?
M.C.: Nu stiu exact la ce fel de audit va referiti, probabil ca el exista. Noi am facut foarte multe campanii adresate copiilor. Chiar în vara trecuta, am facut campanii de verificare a companiilor care folosesc munca copiilor. Am facut campanii pentru a vedea ce se întâmpla cu copii din maternitati, am facut campanii cu violenta în familie, cu precadere împotriva copiilor si, nu în ultimul rând, îmbunatatirile pe care le aducem Legii pentru protectia copilului pentru a veni în sprijinul lor. Vom face câteva modificari care sa protejeze copilul ai carui parinti sunt în strainatate, sa protejeze copiii care sunt folositi în activitati sportive sau artistice, pentru a evita exploatarea lor. Avem masuri de protectie împotriva parintilor care, din anumite interese materiale, nu se gândesc la interesul copilului atunci când se despart si acesti copii trebuie protejati. Trebuie sa încercam sa asiguram o exercitare a autoritatii parintesti de catre ambii parinti, chiar daca un copil este lasat în grija unuia dintre parinti, si vrem sa crestem atributiile si chiar sa introducem sanctiuni împotriva autoritatilor locale care nu-si fac datoria. În legatura cu incendiile, am vorbit si cu vicepremierul Dragnea ca în toate videoconferintele pe care le are cu prefectii sa-i atentioneze pe acestia sa revigoreze si activitatea aceasta. În viitor, încercam sa facem un program de cooperare interministeriala, pentru ca foarte multe dintre masurile care pot fi luate în sprijinul copiilor depind de mai multe ministere. Vom încerca sa facem un protocol de colaborare, pentru a identifica masurile pe care le vom putea lua împreuna. Prima discutie o vom avea cu Ministerul Sanatatii, dupa ce se termina ancheta cu ce se întâmpla cu copii din maternitati.
Rep.: Dincolo de aceste probleme care tin de familie, exista o problema, pe care nu putem sa o negam, la nivelul autoritatilor locale. Stim foarte bine ca dincolo de lipsa de personal, în unele cazuri, este si o problema a felului în care sunt pregatiti oamenii care merg sa întocmeasca o ancheta sociala. Ce putem face în cazurile acestea?
M.C.: Chiar astazi, în operativa pe care am avut-o cu cadrele de conducere din minister, s-a ridicat aceasta problema si va trebui, în masura în care noua forma de organizare administrativa va permite, sa folosim mai eficient personalul din domeniu, sa gasim acele forme care sa conduca la o gestionare mai buna a acestor probleme. Va dau un exemplu. Într-o comuna unde sunt de la trei la maxim sapte persoane într-o primarie, persoana care are în atributie asistenta sociala mai are si registrul agricol si alte activitati. Niciodata nu o sa poata sa cuprinda aceasta activitate si nici nu i se da importanta cea mai mare, asa încât sa fie prima activitate pe care o desfasoara. În acelasi timp, cred ca este o activitate care nu se desfasoara 24 de ore din 24 si ca atare am putea sa gasim o forma ca o persoana care se ocupa de asistenta sociala sa serveasca mai multe primarii. Sunt intentii, as vrea sa nu le luati acum ca un angajament, pentru ca sunt intentii pe care doresc sa le discut cu toti ministrii interesati si sa gasim cea mai buna forma. Poate ca domnul vicepremier Dragnea are solutii mai bune, pentru ca se gândeste la o reforma administrativa serioasa, în care serviciile la nivelul autoritatilor locale sa fie dezvoltate mult mai bine.
Rep.: Ati introdus în denumirea ministerului persoanele vârstnice. De ce a fost necesar acest lucru? Înseamna asta o aplecare mai mare pentru dezvoltarea politicilor pentru aceasta categorie de persoane?
M.C.: Eu cred ca numai prin introducerea acestui termen în denumirea ministerului deja perceptia populatiei se poate schimba. Este primul lucru pe care-l dorim, ca o persoana vârstnica sa nu mai fie privita ca un batrân inutil care trebuie dat deoparte din viata sociala. Noul concept, de persoana activa pe tot timpul vietii, trebuie sa prinda contur si în România. O persoana poate sa fie folositoare societatii si dupa momentul în care a iesit la pensie. Sunt atâtea activitati de voluntariat care se pot desfasura, mai ales în asistenta sociala, iar aceste persoane pot fi angrenate în aceste activitati. Spre acest lucru as vrea sa ma îndrept, dar si spre dezvoltarea serviciilor pentru persoanele în vârsta care nu se mai pot deservi singure.
Rep.: Exista, din punctul dumneavoastra de vedere, unul sau mai multe obiective prioritare ale programului de guvernare USL care, daca nu ar fi îndeplinite, ar putea sa duca la destramarea aliantei?
M.C.: Nu cred ca este o problema din punctul de vedere al guvernarii. Eu nu cred ca exista niciun ministru în acest Guvern care sa nu doreasca ca acest program sa fie îndeplinit. Întotdeauna pericolele vin numai pe linie politica. Eu cred ca, din punct de vedere al programului de guvernare si al seriozitatii cu care fiecare ministru îsi abordeaza obiectul de activitate, nu este un pericol.
Cel mai de sus palier este impunerea experimentului de a unifica toate pensiile din România într-un sistem public de asigurări sociale, ce urmează apoi să fie privatizat (falimentat?) ca multe alte „bunuri” ale statului. Până nu se va recunoaște eșecul acestui experiment, care a început cu extragerea magistraților din sistem, prin acțiunea de forță a Curții Constituționale, nu avem ce discuta. Ideea de a se reveni la pensiile ocupaționale, pentru „repararea nedreptăților”, este doar o formă penibilă de a încerca să repari ceva ce nu recunoști că ai stricat. Ar trebui să se recunoască faptul că acest experiment este impus din afară și nu are nimic de a face cu România, care este tratată drept cobai, pentru a se vedea, pe spinarea noastră, dacă privatizarea sistemului public de asigurări sociale este sau nu o soluție la creșterea șomajului și îmbătrânirea populației, cele două cauze economico-sociale ale șubrezirii sistemelor publice de pensii în toată lumea.
Al doilea palier este cel la care vedem încercarea mascată cu stângăcie de finanțare de la bugetul de stat a sistemului public de asigurări sociale, adică de pensii, care are un buget total separat, prin plata de la acest buget atât a pensiilor pentru militari, polițiști și alții asemenea. Este de mirare că finanța europeană și mondială, care are ca principiu declarat ținerea statului departe de finanțarea sectoarelor economice, fie ele publice sau private, a fost cea care a încurajat, impus și apărat acest demers românesc de deturnare de fonduri. Adică, în loc să plătească direct pensiile militarilor de la bugetul de stat, Guvernul dă banii de pensii pentru militari fondului de pensii, care, apoi, prin casele sectoriale inventate la limita Constituției, virează apoi pensiile beneficiarilor. Din nou, până nu se recunoaște schema asta financiară ca fiind idioată, nu se pot discuta soluții de schimbare a ei.
Abia pe cel de-al treilea palier, cel mai de jos, putem vorbi de cuantumul pensiilor aflate în plată. Ai descris corect această situație, mergând până la amănunt. Eu aș mai completa că a fost evident, de la început, că procedura este impracticabilă. Așa cum am mai zis, vorbim de o procedură de reconstituire a cărților de muncă pentru mai bine de 80.000 de pensionari din Ministerul Apărării Naționale care nu au avut niciodată o asemenea carte de muncă și nici nu au plătit vreodată contribuții de asigurări sociale. Practic, pentru aplicarea acestei proceduri ar fi fost necesare 2 sau chiar 3 milioane de ore de muncă specializată, ceea ce este un volum imposibil de realizat, indiferent câți „lucrători” au fost mobilizați pentru această misiune. Nici nu putem vorbi de abuzuri sau falsuri intelectuale, pentru că este o eroare de sistem. Singura observație penală este că vorbim de o eroare intenționată, deliberată, făcută de domnul Oprea Gabi personal și dusă la îndeplinire de cozile de topor din subordinea sa. Deci, repararea acestei probleme ține de penal la fel de mult ca de administrativ. Ori, atâta vreme cât domnul Oprea este șeful suprem politic al Armatei, Poliției, Jandarmeriei, Serviciilor de securitate și cine mai viețuiește în acest sector, nici nu se poate vorbi de soluții reale și satisfăcătoare, pentru că nu are cine să le ia.