Prin comunicatul din 28.01.2015, Biroul Operativ al Filialei
Sector 6 Bucuresti (BOpFS6)a solicitat conducerii centrale a SCMD
intreprinderea unor actiuni in perspectiva continuarii si finalizarii procesului de
consultare a asociatiilor, sindicatelor si ONG-urilor din domeniul apararii,
ordinii publice si sigurantei nationale pe proiectul Legii pensiilor militare de
stat.
Pana la data aparitiei acestui comunicat, Presedintele interimar
al SCMD si/sau Biroul Operativ Central nu au binevoit sa isi exprime punctul de
vedere. Totodata, constatam cu surprindere ca cea mai elementara actiune pe
care o asteptam de la conducerea centrala, aceea a convocarii in regim de
urgenta a Comitetului Director pentru discutarea propunerilor filialelor si
finalizarea unui mandat acceptat la nivelul intregului sindicat, nu a fost
macar luata in considerare. Acest lucru se constituie, in opinia
filialei noastre, intr-o nerspectare a prevederilor ROF-ului (art. 17, lit. b.
– CD elaboraza proiecte de politici si strategii ale Sindicatului) si o sfidare
a celor mai elementare cerinte ale muncii sindicale.
In acelasi timp, am
solicitat punerea la dispozitia
tuturor filialelor a proiectului Legii pensiilor militare de stat in varianta
primita cu ocazia intalnirii din data de 13 ian. 2015. Nici aceasta cerinta nu a fost luata in considerare, desi in mult invocata cerere de a pastra un
“low profile” pe perioada discutarii solicitarilor noastre se puteau gasi forme
de comunicare cu filialele si membrii de sindicat de tipul notelor
informative cu regim confidential. Se putea gasi o forma prin care sa se puna
la dispozitia birourilor operative teritoriale a datelor concrete luate in
discutie cu reprezentantii Guvernului. Filialele,
prin site-ul principal al SCMD, sunt
informate prin note sau comunicate de trei randuri sau unele care incearca sa
spuna ceva dar care apoi infiereaza pe cei ce “ bat campii cu rea credinta ….”
Este posibil ca cei infierati cu manie
proletara sa nu fi reactionat daca cereri de tipul celor ale BOpFS6 ar fi fost
tratate cu minima decenta impusa de o politica de comunicare cu cei care sustin
nu numai financiar ci si din convingere SCMD-ul.
In situatuia data, filialele teritoriale au
procedat fiecare cum a crezut de cuviinta publicand proiecte si puncte de
vedere prezentate si respectiv exprimate de diferite surse. Din communicatul SCMD din 11.02.2015, am
inteles ca “toate variantele care
circula si discutiile adiacente inutile sunt fie rodul unor minti
infierbantate, fie al unor interese deocheate”. Prin extrapolare putem deduce si in consecinta va atentionam ca in aceasta
categorie se inscriu si toate comunicatele si informarile conducerii SCMD,
incepand din 8 ianuarie 2015 si pana in prezent.
Fata cele semnalate
mai sus si pana cand conducerea SCMD ne va informa in modul cel mai concret si corect
posibil, nu cu variante inutile, facem cunoscut ca vom pune la dispozitia membrilor de sindicat a cat mai multor puncte
de vedere din care sa poata totusi sa isi faca o idee de ceea ce se dicuta pe
marginea Legii pensiilor militare da stat.
Suntem alaturi de toate filialele teritoriale care incearca
sa isi tina la curent, intr-un mod cat mai obiectiv cu putinta, membrii de sindicat cu toate elementele si
discutiile pe subiectul in cauza si felicitam SNPPC pentru modul onest prin
care isi informeaza membrii sai.
Daca la aceste doua solicitari nu am primit raspuns ne
inchipuim ca celelalte nu mai necesita nici sa fie pomenite.
BIROUL
OPERATIV AL FILIALEI SECTOR 6 A SCMD
De pe site-ul http://www.snppc.ro/stire.php?id=353&ocid=enhfpS1RL2
al SNPPC va prezentam:
INFORMARE
cu privire la proiectul Legii pensiilor militare de stat
În data de 10.02.2015, orele 10, la sediul Serviciului
Român de Informaţii, din strada Nerva Traian nr. 5, sector 3, Bucureşti a avut
loc întâlnirea între reprezentanţii şi specialiştii din structurile întregului
sistem de apărare, ordine publică şi siguranţa naţională, pe de –o parte, şi
liderii organizaţiilor sindicale ale poliţiştilor şi personalului contractual
din Ministerul Afacerilor Interne, ale funcţionarilor publici cu statut special
din Administraţia Naţională a Penitenciarelor, ale cadrelor militare
disponibilizate şi în rezervă şi retragere, pe de altă parte, pentru a discuta
prevederile noului proiect de lege a pensiilor militare de stat pe care vi-l
anexăm alăturat.
Facem precizarea că, atât Federaţia Sindicatelor
Naţionale ale Poliţiştilor şi Personalului Contractual din România cât şi
Sindicatul Naţional al Poliţiştilor şi Personalului Contractual din M.A.I. a
susţinut şi susţine în continuare modificarea art. 28 alin. 1 din proiect, în sensul că:
„Baza de calcul folosită pentru stabilirea pensiei
militare de stat este media soldelor/salariilor lunare brute corespunzătoare
funcţiilor îndeplinite în 6 luni consecutive, din ultimii 5 ani de activitate,
actualizate la data deschiderii dreptului la pensie, la alegerea persoanelor
prevăzute la art. 3 lit. a)-c.
BIROUL EXECUTIV
PARLAMENTUL
ROMÂNIEI
SENATUL ROMÂNIEI
CAMERA DEPUTAŢILOR
LEGE
privind pensiile militare
de stat
Parlamentul României adoptă prezenta lege.
CAPITOLUL I
Dispoziţii generale
Art. 1. –
Dreptul la pensii şi asigurări sociale pentru militari, poliţişti şi
funcţionari publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare
este garantat de stat şi se exercită, în condiţiile prezentei legi, prin
sistemul pensiilor militare de stat şi alte drepturi de asigurări sociale din
domeniul apărării naţionale, ordinii publice şi securităţii naţionale, denumit
în continuare sistemul pensiilor militare de stat.
Art. 2. - Principiile de bază ale
sistemului pensiilor militare de stat, sunt următoarele:
a)
principiul
unicităţii, potrivit căruia statul organizează şi garantează sistemul de pensii
militare de stat bazat pe aceleaşi norme de drept, pentru toţi participanţii la
acesta;
b)
principiul
egalităţii, prin care se asigură tuturor participanţilor la sistemul de pensii
militare de stat, un tratament nediscriminatoriu, între persoane aflate în
aceeaşi situaţie juridică, în ceea ce priveşte drepturile şi obligaţiile
prevăzute de lege;
c)
principiul
imprescriptibilităţii, potrivit căruia dreptul la pensie nu se prescrie;
d)
principiul
incesibilităţii, potrivit căruia dreptul la pensie nu poate fi cedat, total sau
parţial;
e)
principiul
autonomiei, bazat pe organizarea, conducerea şi administrarea, de sine
stătătoare a sistemului pensiilor militare de stat de către instituţiile din
domeniul apărării naţionale, ordinii publice şi siguranţei naţionale;
f)
principiul
recunoştinţei faţă de loialitatea, sacrificiile şi privaţiunile suferite de
militari, poliţişti şi funcţionari publici cu statut special din sistemul
administraţiei penitenciare şi familiile acestora pe timpul carierei.
Art. 3. – În
înţelesul prezentei legi, termenii şi expresiile de mai jos au următoarea semnificaţie:
a) militar – este cadrul militar, astfel cum este definit de
Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare, cu modificările şi
completările ulterioare, soldatul şi gradatul profesionist, aşa cum sunt
definiţi de Legea nr. 384/2006 privind statutul soldaţilor şi gradaţilor
profesionişti, cu modificările şi completările ulterioare, militarul angajat pe
bază de contract, jandarmul angajat cu contract, precum şi preotul militar aşa
cum este definit de Legea nr. 195/2000 privind constituirea şi organizarea
clerului militar;
b) poliţist
– este funcţionarul public cu statut special, astfel cum este definit de Legea
nr. 360/2002 privind Statutul poliţistului, cu modificările şi completările
ulterioare;
c)
funcţionar public cu statut special – este funcţionarul public cu statut
special, din sistemul administraţiei penitenciare încadrat în Ministerul
Justiţiei sau în unităţi subordonate
acestuia, astfel cum este definit de Legea nr. 293/2004 privind statutul
funcţionarului public cu statut special din sistemul administraţiei
penitenciare, cu modificările şi completările ulterioare;
d) pensionar
militar – este persoana definită la lit. a) - c), care beneficiază de pensie
militară de stat în condiţiile prezentei legi;
e) vechimea
în serviciu este perioada în care o persoană din sistemul de apărare naţională,
ordine publică şi siguranţă naţională s–a aflat în una dintre următoarele
situaţii:
1. a avut calitatea de cadru
militar/poliţist/funcţionar public cu statut special, în activitate;
2. a avut calitatea de militar angajat pe bază de
contract/jandarm angajat cu contract/poliţist de frontieră angajat cu
contract/soldat şi gradat voluntar/soldat şi gradat profesionist;
3. a îndeplinit serviciul militar ca militar în
termen, militar cu termen redus, elev sau student al unei instituţii militare
de învăţământ din sistemul de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională
pentru formarea cadrelor militare/poliţiştilor/funcţionarilor publici cu statut
special, cu excepţia învăţământului liceal;
4. a fost concentrată sau mobilizată ca
rezervist;
5. a fost în captivitate;
6. a îndeplinit activităţi
misionar pastorale, duhovniceşti şi religioase, în calitate de preot ori ca
preot militar în instituţiile din sistemul de apărare naţională, ordine publică
şi siguranţă naţională, prin încheierea unui contract invidual de muncă.
f)
vechime cumulată - perioadele de timp recunoscute ca vechime
în serviciu, vechime în muncă, stagiu de cotizare sau perioade asimilate în vederea obţinerii unei pensii în condiţiile legii;
g) vechime efectivă – vechimea prevăzută la
lit. f), care nu cuprinde sporurile acordate pentru activitatea desfăşurată în
condiţii deosebite, speciale sau alte condiţii de muncă, respectiv grupa II si
I de muncă;
h) stagiu potenţial - perioada de timp
prevăzută de prezenta lege acordată la calculul pensiei de invaliditate, ca o
creditare pentru vechimea nerealizată din cauza afecţiunilor invalidante;
i) stagiu de cotizare – perioada în care
persoanele prevăzute la art. 3 lit. a), b), şi c) au datorat/plătit contribuţii
de asigurări sociale de stat în sistemul public de pensii.
j) vârstă standard de pensionare - vârsta
stabilită de prezenta lege, la care se poate obţine pensie pentru limită de
vârstă, în condiţiile legii, precum şi vârsta din care se operează reducerile
prevăzute de lege;
k) case de
pensii sectoriale - casele de pensii care funcţionează în subordinea
Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Afacerilor Interne şi Serviciului
Român de Informaţii, care îndeplinesc atribuţiile prevăzute de prezenta lege şi
funcţionează cu respectarea legislaţiei în vigoare privind protecţia
informaţiilor clasificate în instituţiile din sistemul naţional de apărare
naţională, ordine publică şi siguranţă naţională.
Art. 4. –
Sistemul pensiilor militare de stat acoperă riscurile activităţii specifice
sistemului de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, interzicerea sau
restrângerea exerciţiului unor drepturi şi libertăţi din Constituţia României,
precum şi pierderile de venituri datorate invalidităţii, bătrâneţii sau decesului.
Art. 5. –
(1) Ministerul Apărării Naţionale, Ministerul Afacerilor Interne şi Serviciul
Român de Informaţii asigură aplicarea reglementărilor referitoare la pensiile
militare de stat şi alte drepturi de asigurări sociale ale militarilor,
poliţiştilor şi funcţionarilor publici cu statut special, exercită controlul
aplicării acestora şi pot iniţia propuneri de acte normative în domeniu, în
condiţiile legii.
(2)
Fondurile necesare pentru plata pensiilor militare de stat şi a altor drepturi
de asigurări sociale cuvenite pensionarilor militari se asigură de la bugetul
de stat prin bugetele instituţiilor prevăzute la alin. (1).
Art. 6 -
Administrarea sistemului pensiilor militare de stat se realizează prin case de
pensii sectoriale.
Art. 7. –
(1) În sistemul pensiilor militare de stat evidenţa drepturilor de pensii
militare de stat şi a drepturilor de asigurări sociale se realizează pe baza
codului numeric personal, dacă legea nu prevede altfel.
(2) Datele
cu caracter personal actualizate pentru toţi cetăţenii români, cetăţenii
Uniunii Europene, ai statelor membre ale Spaţiului Economic European, ai
Confederaţiei Elveţiene şi pentru străinii care au înregistrat
rezidenţa/şederea în România, pentru care casele de pensii sectoriale stabilesc
drepturile de pensie şi întocmesc documentaţii de plată şi/sau efectuează plata
pensiilor şi a altor drepturi de asigurări sociale, sunt furnizate acestora,
gratuit, de către Ministerul Afacerilor Interne, prin Direcţia pentru Evidenţa
Persoanelor şi Administrarea Bazelor de Date.
(3) Datele prevăzute la alin. (2) sunt
furnizate gratuit, la cererea caselor de pensii sectoriale, şi de oricare altă
autoritate, instituţie publică sau altă instituţie care deţine astfel de
informaţii.
Art. 8. –
Cheltuielile, în sistemul pensiilor militare de stat, acoperă contravaloarea
pensiilor militare de stat şi a altor drepturi de asigurări sociale, sumele
necesare organizării şi funcţionării sistemului pensiilor militare de stat şi
altor prestaţii prevăzute de lege.
Art. 9. –
Condiţiile de muncă în care se desfăşoară activitatea militarilor, poliţiştilor
şi funcţionarilor publici cu statut special pot fi:
a) normale;
b)
deosebite;
c) speciale;
d) alte
condiţii.
Art. 10. –
Reglementările privind locurile de muncă şi activităţile cu condiţii deosebite
şi speciale stabilite pentru sistemul unitar de pensii publice se aplică şi
militarilor, poliţiştilor şi funcţionarilor publici cu statut special detaşaţi
în afara instituţiei din care fac parte şi care îşi desfăşoară activitatea în
condiţii similare.
Art. 11. –
(1) Încadrarea locurilor de muncă în condiţii deosebite, speciale şi alte
condiţii se realizează pe baza criteriilor şi metodologiei de încadrare
prevăzute de Hotărârea Guvernului nr. 1294/2001 privind stabilirea locurilor de
muncă şi activităţilor cu condiţii deosebite, condiţii speciale şi alte
condiţii, specifice pentru cadrele militare în activitate, cu modificările şi
completările ulterioare, şi de Hotărârea Guvernului nr. 1.822/2004 privind stabilirea
locurilor de muncă şi activităţilor cu condiţii deosebite, speciale şi alte
condiţii, specifice pentru poliţişti, cu modificările ulterioare.
(2)
Prevederile Hotărârii Guvernului nr. 1294/2001 privind stabilirea locurilor de
muncă şi activităţilor cu condiţii deosebite, condiţii speciale şi alte
condiţii aplicabile militarilor din cadrul Ministerului Justiţiei se aplică şi
funcţionarilor publici cu statut special din sistemul penitenciar.
(3)
Prevederile alin. (1) sunt aplicabile, după caz, şi militarilor, poliţistilor
şi funcţionarilor publici cu statut special din sistemul administraţiei
penitenciare care au trecut în rezervă/retragere, respectiv au încetat
raporturile de serviciu, până la data intrării în vigoare a prezentei legi.
Art. 12. –
În sistemul pensiilor militare de stat se acordă următoarele drepturi:
a) pensii
militare de stat;
b) alte drepturi
de asigurări sociale.
Art. 13. –
Militarii, poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut special pot beneficia
de o singură pensie militară de stat.
CAPITOLUL II
Sistemul pensiilor militare de stat
Art. 14. –
În sistemul pensiilor militare de stat se acordă următoarele categorii de
pensii:
a) pensia de
serviciu;
b) pensia de
invaliditate;
c) pensia de
urmaş.
SECŢIUNEA 1
Pensia de serviciu
Art. 15. –
Pensia de serviciu poate fi:
a) pentru
limită de vârstă;
b)
anticipată;
c)
anticipată parţială.
Art. 16. – (1) Au dreptul la pensie de serviciu pentru limită de vârstă
militarii, poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut special, în activitate,
care îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii:
a) au
împlinit vârsta standard de pensionare pentru limită de vârstă;
b)
vechimea efectivă este de cel puţin 25 de ani, din care cel puţin 15 ani
reprezintă vechimea în serviciu.
(2) Vârsta standard de pensionare pentru limită
de vârstă, prevăzută la alin. (1) lit. a), este de 60 de ani. Atingerea acestei
vârste se realizează prin creşterea vârstelor standard de pensionare, conform
eşalonării prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezenta lege.
Art. 17. –
(1) Au dreptul la pensie
de serviciu anticipată militarii,
poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut special, în activitate,
care îndeplinesc cumulativ condiţiile de vechime prevăzute la art. 16 alin. (1)
lit. b), au împlinit vârsta standard
de pensionare pentru limită de vârstă diminuată cu 5 ani şi se află în
una dintre următoarele situaţii:
a) sunt
trecuţi în rezervă ori au încetat raporturile de serviciu ca urmare a
reorganizării unor unităţi şi a reducerii unor funcţii din statele de
organizare, precum şi pentru alte motive sau nevoi ale instituţiilor din
domeniul apărării naţionale, ordinii publice şi siguranţei naţionale;
b) sunt trecuţi în rezervă sau direct
în retragere ori au încetat raporturile de serviciu ca urmare a clasării ca
inapt sau apt limitat pentru serviciul militar/serviciu de către comisiile de
expertiză medico-militară.
(2) La acordarea pensiei anticipate,
diminuarea vârstei standard de pensionare cu 5 ani prevăzută la alin. (1) nu poate fi cumulată cu nicio
altă reducere reglementată de prezenta lege sau de alte acte normative.
Art. 18. – (1) Au dreptul la pensie
de serviciu anticipată parţială
militarii, poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut special, în activitate,
indiferent de vârstă, care au o vechime efectivă de minimum 20 de ani, dintre
care cel puţin 10 ani vechime în serviciu şi care se află în una dintre următoarele
situaţii:
a) sunt
trecuţi în rezervă ori au încetat raporturile de serviciu, ca urmare a reorganizării unor unităţi şi a reducerii unor funcţii
din statele de organizare, precum şi pentru alte motive sau nevoi ale
instituţiilor din domeniul apărării naţionale, ordinii publice şi siguranţei
naţionale;
b) sunt
trecuţi în rezervă sau direct în retragere ori au încetat raporturile de
serviciu ca urmare a clasării ca inapt sau apt limitat pentru serviciul
militar/serviciu de către comisiile de expertiză medico-militară.
(2)
Cuantumul pensiei anticipate parţiale pentru militarii, poliţiştii şi
funcţionarii publici cu statut special în activitate prevăzuţi la alin. (1) se
calculează pentru numărul anilor de vechime în serviciu stabiliţi în condiţiile
art. 3 lit. e).
(3) La împlinirea vârstei standard de
pensionare, prevăzută de prezenta lege, pensia de serviciu anticipată parţială
devine pensie de serviciu pentru limită de vârstă, iar cuantumul pensiei militare se recalculează prin
raportare la vechimea cumulată calculată la data trecerii în rezervă.
Art. 19. –
Militarii, poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut special, care la data
trecerii în rezervă ori a încetării raporturilor de serviciu nu îndeplinesc
condiţiile de acordare a unei pensii de serviciu, dar au o vechime în serviciu de cel puţin 10 ani, beneficiază de pensie
de serviciu la împlinirea vârstei standard de pensionare pentru limită de
vârstă prevăzută de prezenta lege, pentru numărul anilor de vechime în
serviciu, stabiliţi în
condiţiile art. 3 lit. e).
Art. 20. – La împlinirea
vârstei prevăzută de prezenta lege pentru obţinerea pensiei militare de
serviciu pentru limită de vârstă, pensia de serviciu anticipată devine, din oficiu, pensie de
serviciu pentru limită de vârstă.
Art. 21. –
(1) Militarii, poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut special,
care la data trecerii în rezervă/retragere sau încetării raporturilor de
serviciu îndeplinesc condiţiile de vechime prevăzute la art. 16 alin. (1) lit.
b) au dreptul la pensie de serviciu pentru limită de vârstă cu reducerea
vârstei prevăzute la art. 16 alin. (2), astfel:
a) pentru
activitate realizată în condiţii de muncă deosebite:
Vechime realizată în condiţii
deosebite
(ani împliniţi)
|
Reducerea vârstei prevăzute la art.
16 alin. (2):
|
|
Ani
|
Luni
|
|
6
|
1
|
–
|
8
|
1
|
6
|
10
|
2
|
–
|
12
|
2
|
6
|
14
|
3
|
–
|
16
|
3
|
6
|
18
|
4
|
–
|
20
|
4
|
6
|
22
|
5
|
–
|
24
|
5
|
6
|
26
|
6
|
–
|
28
|
6
|
6
|
30
|
7
|
–
|
32
|
7
|
6
|
35
|
8
|
–
|
b) pentru
activitate realizată în condiţii de muncă speciale şi alte condiţii:
Vechime realizată în condiţii
speciale şi alte condiţii
(ani împliniţi)
|
Reducerea vârstei prevăzute la art.
16 alin. (2):
|
|
Ani
|
Luni
|
|
2
|
1
|
–
|
3
|
1
|
6
|
4
|
2
|
–
|
5
|
2
|
6
|
6
|
3
|
–
|
7
|
3
|
6
|
8
|
4
|
–
|
9
|
4
|
6
|
10
|
5
|
–
|
11
|
5
|
6
|
12
|
6
|
–
|
13
|
6
|
6
|
14
|
7
|
–
|
15
|
7
|
6
|
16
|
8
|
–
|
17
|
8
|
6
|
18
|
9
|
–
|
19
|
9
|
6
|
20
|
10
|
–
|
21
|
10
|
6
|
22
|
11
|
–
|
23
|
11
|
6
|
24
|
12
|
–
|
25
|
12
|
6
|
26 de ani şi peste
|
13
|
–
|
(2)
Reducerea vârstei standard de pensionare, potrivit alin. (1) sau în alte
condiţii stabilite prin acte normative, nu poate fi mai mare de 13 ani. Prin
reducere, vârsta standard de pensionare nu poate fi mai mică de 45 de ani.
Art. 22. –
(1) Militarii, poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut special, în
activitate, care au o vechime efectivă
de 20 de ani în calitate de personal din unităţi/structuri de intervenţie şi
acţiuni speciale, personal în unităţi de intervenţie antiteroristă, personal
navigant pe elicoptere, aeronave de vânătoare, vânătoare-bombardament şi
cercetare, supersonice, precum şi scafandrii beneficiază la cerere de pensie de
serviciu anticipată sau anticipată parţială, indiferent de vârstă, dacă au o
vechime ca militar/poliţist/funcţionar public cu statut special, în activitate,
de cel puţin 10 ani.
(2) La
împlinirea vârstei standard de pensionare persoanele prevăzute la alin. (1)
beneficiază de pensie de serviciu pentru limită de vârstă în condiţiile
prevăzute de art. 18 alin. (3) sau, după caz, de art. 20.
Art. 23. –
(1) Vechimea în serviciu care se ia în considerare la stabilirea pensiei de
serviciu este perioada în care o persoană s-a aflat în una sau mai multe din
situaţiile prevăzute la art. 3 lit. e).
(2) Vechimea
în serviciu pentru deschiderea dreptului la pensia de serviciu nu cuprinde şi
sporul acordat pentru activitatea desfăşurată în condiţiile de muncă prevăzute
de Hotărârea Guvernului nr.1294/2001, cu modificările şi completările
ulterioare şi Hotărârea Guvernului nr.1822/2004, cu modificările ulterioare.
Art. 24.
– La stabilirea pensiei, se ia în
calcul, pentru fiecare an lucrat efectiv, în condiţiile stabilite de Hotărârea
Guvernului nr.1294/2001, cu modificările şi completările ulterioare, şi de
Hotărârea Guvernului nr.1822/2004, cu modificările ulterioare, astfel:
a) 1 an şi 3
luni în cazul celor care şi-au desfăşurat activitatea în condiţii deosebite;
b) 1 an şi 6
luni în cazul celor care şi-au desfăşurat activitatea în condiţii speciale;
c) 2 ani în
cazul celor care şi-au desfăşurat activitatea în alte condiţii.
Art. 25. –
(1) Constituie vechime pentru stabilirea pensiei militare de stat în
condiţiile art. 16,17,18,22 şi art. 40 şi perioadele recunoscute ca vechime în serviciu,
vechime în muncă, stagiu de cotizare sau perioade asimilate în condiţiile
legii, până la data intrării în vigoare a prezentei legi.
(2)
Vechimea valorificată pentru stabilirea pensiei militare de stat conform alin.
(1) nu se poate valorifica şi în sistemul public de pensii.
(3) În cazul
în care din însumarea perioadelor de vechime rezultă fracţiuni de cel puţin 6
luni, acestea se întregesc la un an în favoarea beneficiarului, iar cele mai
mici se neglijează.
Art. 26. – (1) Pentru
cadrele militare/poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut special care la
data trecerii în rezervă sau a încetării raporturilor de serviciu nu
îndeplinesc condiţiile de acordare a unei pensii prevăzute la art. 14 lit. a)
si b), deschiderea dreptului la pensie se efectuează mai întâi de către
sistemul în care îndeplineşte condiţiile cumulative de pensionare, cu excepţia
situaţiilor prevăzute la art. 19.
(2) Între sistemul pensiilor militare de stat şi sistemele de
asigurări sociale se recunosc reciproc perioadele de vechime în serviciu,
respectiv stagiile de cotizare, în vederea deschiderii dreptului la pensie în
condiţiile alin. (1).
(3) În
situaţia prevăzută la alin. (1) pensia militară de stat se stabileşte doar
pentru perioadele de vechime în serviciu, iar la calculul pensiei de
invaliditate stagiul potenţial se acordă doar de către ultimul sistem în care
persoana a fost asigurată.
Art. 27 –
Perioadele de vechime în serviciu prevăzute la art. 3 lit. e) pct. 3-5, care
sunt recunoscute ca perioade asimilate în sistemul public de pensii, se au în
vedere la stabilirea pensiei, opţional, în unul din sisteme.
Art. 28. –
(1) Baza de calcul folosită pentru stabilirea pensiei militare de stat este media soldelor funcţiei de bază/salariilor
funcţiei de bază corespunzătoare funcţiilor îndeplinite în 6 luni consecutive,
din ultimii 5 ani de activitate, actualizate la data deschiderii dreptului la
pensie, la alegerea persoanelor prevăzute la art. 3 lit. a) – c), mai puţin
solda de grad/salariul gradului profesional. La media obţinută se adaugă solda
de grad/salariul gradului profesional avut la data trecerii în
rezervă/încetării raporturilor de serviciu.
(2) Pentru militarii,
poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut special pensionate în
condiţiile art. 19, 27 şi art. 39, baza de calcul folosită pentru stabilirea
pensiei militare de stat este cea prevăzută la alin. (1), actualizată la data
deschiderii dreptului la pensie.
(3) Actualizarea prevăzută la alin. (1) se face la
deschiderea drepturilor de pensii ca urmare a majorării soldei de
funcţie/salariului de funcţie şi soldei de grad/salariului gradului
profesional, deţinute la data trecerii în rezervă/încetării raporturilor de
serviciu.
(4) Baza de calcul folosită pentru stabilirea
pensiei militare de stat pentru personalul trimis în misiune permanentă în
străinătate, precum şi pentru personalul suspendat ca urmare a exercitării unor
funcţii de demnitate publică, care îndeplineşte, în această perioadă,
condiţiile de trecere în rezervă/încetare a raporturilor de serviciu cu drept
la pensie, o reprezintă media soldelor funcţiei de bază/salariilor funcţiei de bază, corespunzătoare funcţiilor
îndeplinite în 6 luni consecutive, la alegerea persoanelor prevăzute la art. 3
lit. a-c, din ultimi 5 ani de activitate anteriori trimiterii în misiune
permanentă în străinătate, sau suspendării pentru exercitarea unei funcţii de
demnitate publică, actualizate la data deschiderii dreptului la pensie. La
media obţinută se adaugă solda de grad/salariul gradului profesional avut la
data trecerii în rezervă/încetării raporturilor de serviciu.
(5) În situaţia în care baza de calcul stabilită conform alin. 4 este mai
mică decât cea stabilită conform alin. 1, personalul aflat în misiune
permanentă în străinătate poate opta pentru situaţia mai avantajoasă.
(6) Soţul/soţia, militar, poliţist sau funcţionar public cu statut
special, aflat în concediu fără plată pentru a-şi urma soţia/soţul la misiune
permanentă în străinătate, în ultimii 5 ani anteriori îndeplinirii vârstei
standard de pensionare, valorifică 6 luni consecutive, din ultimii 5 ani de
activitate anteriori plecării în concediu fără plată.
(7) Pentru
personalul militar, poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut special
detaşaţi în afara instituţiilor publice de apărare, ordine publică şi siguranţă
naţională, pensia militară de stat se stabileşte în raport cu solda funcţiei de
bază, respectiv salariul funcţiei de bază, cuvenit în calitate de militar,
poliţist sau funcţionar public cu statut special.
Art. 29. –
Pensia de serviciu se determină în procente din baza de calcul, astfel:
a) pentru
activitatea desfăşurată în condiţii normale, 70%
b) pentru
activitatea desfăşurată în condiţii deosebite, respectiv grupa II de munca, 75%
c) pentru
activitatea desfăşurată în condiţii speciale şi alte condiţii, respectiv grupa
I de munca, 80%.
Art. 30. –
(1) Procentele corespunzătoare
pentru activitatea desfăşurată în condiţii deosebite, speciale sau alte
condiţii, respectiv în grupele II sau I de muncă, prevăzute la art. 29 lit. b)
şi c), se acordă militarilor,
poliţiştilor şi funcţionarilor publici cu statut special care au lucrat efectiv
cel puţin 20 de ani în condiţii deosebite sau 15 ani în condiţii speciale sau
alte condiţii.
(2) În
situaţia în care persoanele prevăzute la alin. (1) au lucrat mai puţin de 20 ani în condiţii deosebite
respectiv 15 ani în condiţii speciale sau alte condiţii, la procentul
corespunzător activităţii desfăşurate în condiţii normale se acordă un spor
proporţional cu timpul efectiv lucrat în condiţii deosebite, speciale sau alte
condiţii, respectiv în grupele II sau I de muncă, fără a depăşi procentul
prevăzut la art. 29 lit. c).
Art. 31. –
Militarii, poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut special care au o
vechime mai mare de 25 de ani beneficiază, pentru fiecare an în plus, de un
spor la pensie de 2% din baza de calcul folosită la stabilirea pensiei.
Art. 32. –
(1) Cota de contribuţie individuală la bugetul de stat este de 5%. Baza lunară
de calcul pentru care se va determina contribuţia individuală o reprezintă
solda funcţiei de bază/salariul funcţiei de bază.
(2) Începând
cu data intrării în vigoare a prezentei legi, contribuţia individuală la
bugetul de stat suportată de personalul prevăzut la art. 1, nu va conduce la
diminuarea sau majorarea venitului net realizat lunar din solde/salarii.
SECŢIUNEA a 2-a
Pensia de invaliditate
Art. 33. –
Au dreptul la pensie de invaliditate militarii, poliţiştii şi funcţionarii
publici cu statut special care şi-au pierdut total sau cel puţin jumătate din
capacitatea de muncă din cauza:
a) producerii
unor accidente de muncă sau a unei boli contractate în timpul şi din cauza
îndeplinirii serviciului militar/serviciului, tuberculozei, neoplaziilor,
schizofreniei şi SIDA;
b)
accidentelor sau bolilor care nu au legătură cu îndeplinirea serviciului
militar/serviciului.
Art. 34. –
Beneficiază de pensie de invaliditate, în condiţiile prevăzute la art. 33 lit.
a) şi elevii şi studenţii instituţiilor de învăţământ din sistemul de apărare
naţională, ordine publică şi siguranţă naţională care şi-au pierdut cel puţin
jumătate din capacitatea de muncă, ca urmare a accidentelor de muncă sau a
bolilor profesionale, survenite în timpul şi din cauza activităţii în aceste
instituţii.
Art. 35. –
Pensia de invaliditate se determină în raport cu gradul de pierdere a
capacităţii de muncă, astfel:
a)
invaliditatea de gradul I, caracterizată prin pierderea totală a capacităţii de
muncă şi a capacităţii de autoîngrijire, necesitând îngrijire sau supraveghere
permanentă din partea altei persoane;
b)
invaliditatea de gradul II, caracterizată prin pierderea totală a capacităţii
de muncă, cu posibilitatea invalidului de a se autoîngriji fără ajutorul altei
persoane;
c)
invaliditatea de gradul III, caracterizată prin pierderea a cel puţin jumătate
din capacitatea de muncă, persoana putând să presteze o activitate profesională
după trecerea sa în rezervă/încetarea raporturilor de serviciu, corespunzătoare
a cel mult jumătate din timpul normal de muncă.
Art. 36. – (1) Criteriile şi normele pe baza cărora se face
încadrarea în gradele I, II şi III de invaliditate sunt prevăzute în Hotărârea
Guvernului nr. 56/2012 pentru aprobarea criteriilor şi normelor de diagnostic
clinic, diagnostic funcţional şi de evaluare a capacităţii de muncă pe baza
cărora se stabileşte aptitudinea şi încadrarea în grade de invaliditate pentru
cadrele militare, soldaţii şi gradaţii profesionişti, poliţiştii şi
funcţionarii publici cu statut special din sistemul administraţiei
penitenciare, cu modificările ulterioare.
(2)
Comisiile centrale de expertiză medico–militară ale Ministerului Apărării
Naţionale, Ministerului Afacerilor Interne şi Serviciului Român de Informaţii,
după caz, organizează, îndrumă şi controlează activitatea de expertiză
medicală.
Art. 37. –
(1) Evaluarea capacităţii de muncă, în vederea stabilirii gradului de
invaliditate, se face, de către comisiile de expertiză medico–militară de pe
lângă spitalele din sistemul de apărare naţională, ordine publică şi siguranţă
naţională.
(2) Pentru
evaluarea capacităţii de muncă, cererea şi documentele medicale ale
solicitantului se depun la comisiile de expertiză medico–militară de pe lângă
spitalele din sistemul de apărare naţională, ordine publică şi siguranţă
naţională.
(3) În urma
examinării clinice şi analizării documentelor medicale, comisiile de expertiză
medico–militară de pe lângă spitalele din sistemul de apărare naţională, ordine
publică şi siguranţă naţională emit decizii medicale de încadrare într–un grad
de invaliditate, care vor fi avizate de comisia centrală de expertiză
medico–militară a Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Afacerilor
Interne şi Serviciului Român de Informaţii, după caz.
(4) În
situaţia în care, pentru emiterea deciziei medicale prevăzute la alin. (3),
sunt necesare investigaţii sau examinări de specialitate suplimentare,
comisiile de expertiză medico–militară propun, după caz, prelungirea duratei
concediului pentru incapacitate temporară de muncă, în condiţiile legii.
(5) Decizia
medicală prevăzută la alin. (3) se emite în termen de 45 de zile de la data
înregistrării cererii şi se comunică în termen de 5 zile de la emitere. În
situaţiile prevăzute la alin. (4) termenul de emitere a deciziei medicale se
prelungeşte corespunzător.
(6) Decizia
medicală asupra capacităţii de muncă poate fi contestată, în termen de 30 de
zile de la comunicare, la comisiile centrale de expertiză medico–militară ale
Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Afacerilor Interne şi Serviciului
Român de Informaţii, după caz.
(7)
Contestaţia prevăzută la alin. (6) se soluţionează în termen de 45 de zile de
la înregistrare. Decizia emisă în soluţionarea contestaţiei se comunică în
termen de 5 zile de la data soluţionării.
(8)
Deciziile comisiilor centrale de expertiză medico–militară ale Ministerului
Apărării Naţionale, Ministerului Afacerilor Interne şi Serviciului Român de
Informaţii, prevăzute la alin. (7), date în soluţionarea contestaţiilor pot fi
atacate la instanţele judecătoreşti competente în termen de 30 de zile de la
comunicare.
(9)
Deciziile medicale asupra capacităţii de muncă, precum şi deciziile prevăzute
la alin. (7) necontestate în termen rămân definitive şi executorii.
Art. 38. –
Constituirea, organizarea, funcţionarea şi atribuţiile comisiilor de expertiză
medico–militară se stabilesc prin regulament comun, aprobat de ministrul
apărării naţionale, ministrul afacerilor interne, ministrul justiţiei şi
directorul Serviciului Român de Informaţii.
Art. 39. –
Militarii, poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut special care şi–au
pierdut capacitatea de muncă din cauza unor accidente sau a unor boli,
beneficiază de pensia de invaliditate dacă au realizat, în condiţiile legii,
vechime în serviciu.
Art. 40. –
(1) Cuantumul pensiei de invaliditate se stabileşte conform prevederilor art.
29-31.
(2) Vechimea
utilizată pentru calculul pensiei de
invaliditate se stabileşte potrivit prevederilor art. 25 si 26.
(3) La suma
procentelor cuvenite pentru vechimea efectivă se adaugă, pentru fiecare an
potenţial, până la realizarea vechimii de 25 de ani prevăzută la art. 16 alin.
(1) lit. b), următoarele procente:
a) 1% pentru
invaliditate de gradul I;
b) 0,8%
pentru invaliditate de gradul II;
c) 0,6%
pentru invaliditate de gradul III.
(4) Numărul
anilor potenţiali nu poate fi mai mare decât vechimea pe care persoana ar fi
putut să o realizeze de la data acordării pensiei de invaliditate până la
împlinirea vârstei standard de pensionare.
(5)
Cuantumul pensiei de invaliditate stabilit în condiţiile alin. (1), pentru
cazurile prevăzute la art. 39, va fi diminuat după cum urmează:
a) cu 10%
pentru gradul I de invaliditate;
b) cu 15%
pentru gradul II de invaliditate;
c) cu 20%
pentru gradul III de invaliditate.
Art. 41. –
Pensia pentru invaliditatea survenită ca urmare a unor acţiuni specifice, din
cauza unor accidente, catastrofe sau alte asemenea evenimente intervenite în
timpul şi din cauza serviciului sau a unor misiuni şi operaţii în afara
teritoriului român, este egală cu solda funcţiei de bază/salariului funcţie de
bază avută la data respectivă. Militarul, poliţistul ori funcţionarul public cu
statut special, în rezervă sau în retragere, poate opta pentru pensia din
sistemul public de pensii.
Art. 42.–
(1) Pensionarii încadraţi în gradul I de invaliditate au dreptul la o
indemnizaţie pentru însoţitor, în afara
pensiei, în cuantumul stabilit pentru această categorie în sistemul public de
pensii.
(2)
Indemnizaţia pentru însoţitor se suportă de la bugetul de stat.
(3) În cazul
pensionarilor încadraţi în gradul I de invaliditate care beneficiază de pensie
de invaliditate în mai multe sisteme de asigurări sociale, indemnizaţia pentru
însoţitor se acordă numai de către ultimul sistem în care aceştia au fost
asiguraţi.
Art. 43.–
(1) Pensionarii de invaliditate sunt supuşi revizuirii medicale periodic, în
funcţie de afecţiune, la intervale cuprinse între un an şi 3 ani, pană la
împlinirea vârstei prevăzute la art. 16 alin. (2), la termenele stabilite de
comisiile de expertiză medico–militară.
(2) După
fiecare revizuire medicală, comisiile de expertiză medico-militară emit o nouă
decizie medicală asupra capacităţii de muncă, prin care se stabileşte, după
caz:
a)
menţinerea în acelaşi grad de invaliditate;
b)
încadrarea în alt grad de invaliditate;
c)
redobândirea capacităţii de muncă.
(3) Dreptul
la pensie de invaliditate se modifică sau încetează începând cu luna următoare
celei în care s-a emis decizia medicală asupra capacităţii de muncă, emisă în
urma revizuirii medicale.
(4)
Neprezentarea, din motive imputabile pensionarului, la revizuirea medicală
atrage suspendarea plătii pensiei începând cu luna următoare celei în care era
prevăzută revizuirea medicală, sau după caz, încetarea plătii pensiei, în
condiţiile legii.
(5)
Revizuirea medicală se poate efectua şi la cererea pensionarilor, dacă starea
sănătăţii lor s–a îmbunătăţit sau, după caz, s-a agravat.
(6) Decizia
medicală asupra capacităţii de muncă emisă la revizuirea medicală urmează
aceleaşi proceduri de contestare şi soluţionare, conform prevederilor art. 37.
Art. 44. –
(1) Nu mai sunt supuşi revizuirii medicale pensionarii de invaliditate care:
a) prezintă
invalidităţi care afectează ireversibil capacitatea de munca;
b) au
împlinit vârsta prevăzută la art. 16 alin. (2);
c) au
dreptul la pensia de serviciu în condiţiile art. 17 lit. b) şi ale art. 18 lit.
b).
(2)
Constatarea situaţiilor prevăzute la alin. (1) lit. a) se face numai cu avizul
comisiilor centrale de expertiză medico–militară ale Ministerului Apărării
Naţionale, Ministerului Afacerilor Interne şi Serviciului Român de Informaţii,
după caz.
Art. 45. –
(1) Comisiile centrale de expertiză medico-militară ale Ministerului Apărării
Naţionale, Ministerului Afacerilor Interne şi Serviciului Român de Informaţii
pot convoca pentru expertizare pensionarul de invaliditate.
(2)
Concluziile expertizării sunt obligatorii şi definitive până la următoarea
revizuire medicală
(3)
Neprezentarea la comisiile centrale de expertiză medico–militară ale
Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Afacerilor Interne şi Serviciului
Român de Informaţii, din motive imputabile pensionarului, atrage suspendarea plătii
pensiei.
Art. 46. –
(1) Militarii, poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut special care au
dreptul la pensie de invaliditate pot opta, la deschiderea dreptului de pensie,
pentru pensia mai avantajoasă dintre pensia de invaliditate şi pensia de serviciu
anticipată sau anticipată parţială, după caz, dacă îndeplinesc condiţiile
prevăzute de prezenta lege pentru acordarea acestora.
(2) La
împlinirea vârstei prevăzută de prezenta lege pentru obţinerea pensiei militare
de serviciu pentru limita de vârsta, beneficiarii pensiei de invaliditate pot
opta pentru pensia care îi avantajează.
Art. 47. –
(1) Beneficiarii pensiei de invaliditate de gradul I îşi menţin dreptul la
indemnizaţia de însoţitor, indiferent de pensia pentru care optează.
(2) Casa de pensii sectorială comunică, lunar,
comisiei centrale de expertiză medico-militară, pensionarii încadraţi în grad
de invaliditate care au împlinit vârsta standard de pensionare sau, după caz,
condiţiile prevăzute de lege pentru acordarea pensiei pentru limită de vârstă.
SECŢIUNEA a 3–a
Pensia de urmaş
Art. 48. –
Pensia de urmaş se cuvine copiilor şi soţului supravieţuitor, dacă
susţinătorul, la data decesului, era pensionar sau îndeplinea condiţiile pentru
obţinerea unei pensii militare de stat.
Art. 49. –
Copiii au dreptul la pensie de urmaş:
a) până la
împlinirea vârstei de 16 ani;
b) dacă îşi
continuă studiile într-o formă de învăţământ organizată potrivit legii, până la
terminarea acestora, fără a depăşi vârsta de 26 de ani;
c) pe toată
durata invalidităţii de orice grad, dacă aceasta s–a ivit în perioada în care
se aflau în una dintre situaţiile prevăzute la lit. a) sau b).
Art. 50. –
(1) Soţul supravieţuitor are dreptul la pensie de urmaş pe tot timpul vieţii,
la împlinirea vârstei prevăzută la art. 16 alin. (2), dacă durata căsătoriei cu
persoana decedată a fost de cel puţin 15 ani şi nu realizează venituri lunare
provenite dintr-o activitate profesională pentru care asigurarea este
obligatorie sau acestea sunt mai mici de 35 % din câştigul salarial mediu brut
utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat.
(2) În cazul în care durata căsătoriei este
mai mică de 15 ani, dar cel puţin 10 ani, cuantumul pensiei de urmaş cuvenit
soţului supravieţuitor se diminuează cu 0,5 % pentru fiecare lună, respectiv
6,0 % pentru fiecare an de căsătorie în minus.
Art. 51. –
(1) Soţul supravieţuitor are dreptul la pensie de urmaş, indiferent de vârstă,
pe perioada în care este invalid de gradul I sau II, dacă durata căsătoriei cu
persoana decedată a fost de cel puţin un an.
(2) Soţul
supravieţuitor are dreptul la pensie de urmaş, indiferent de vârsta şi de
durata căsătoriei, dacă decesul soţului susţinător s–a produs ca urmare a unui
accident de muncă sau a unei boli contractate în timpul şi din cauza îndeplinirii
serviciului militar/serviciului, asimilată unei boli profesionale şi dacă nu
realizează venituri lunare pentru care asigurarea este obligatorie ori dacă
acestea sunt mai mici de 35 % din câştigul salarial mediu brut utilizat la
fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat.
Art. 52. –
Soţul supravieţuitor care nu îndeplineşte condiţiile prevăzute la art. 50 sau
la art. 51 alin. (1) beneficiază de pensie de urmaş pe o perioadă de 6 luni de
la data decesului soţului susţinător, dacă în această perioadă nu realizează
venituri lunare pentru care asigurarea este obligatorie sau acestea sunt mai
mici de 35 % din câştigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea
bugetului asigurărilor sociale de stat.
Art. 53. –
Soţul supravieţuitor care are în îngrijire, la data decesului susţinătorului,
unul sau mai mulţi copii în vârstă de până la 7 ani, beneficiază de pensie de
urmaş până la data împlinirii de către ultimul copil a vârstei de 7 ani, în
perioadele în care nu realizează venituri lunare dintr-o activitate
profesională pentru care asigurarea este obligatorie sau acestea sunt mai mici
de 35% din câştigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului
asigurărilor sociale de stat.
Art. 54. –
(1) Pensia de urmaş se stabileşte, după caz, din:
a) pensia de
serviciu pentru limită de vârstă aflată în plată sau la care ar fi avut
dreptul, în condiţiile legii, susţinătorul decedat;
b) pensia de
invaliditate de gradul I, în cazul în care decesul susţinătorului a survenit
înaintea îndeplinirii condiţiilor pentru obţinerea pensiei de serviciu pentru
limită de vârstă.
(2)
Cuantumul pensiei de urmaş se stabileşte procentual din pensia susţinătorului
prevăzută la alin. (1), în funcţie de numărul urmaşilor îndreptăţiţi, astfel:
a) 50% –
pentru un singur urmaş;
b) 75% –
pentru 2 urmaşi;
c) 100% –
pentru 3 sau mai mulţi urmaşi.
Art. 55. –
Cuantumul pensiei de urmaş, în cazul orfanilor de ambii părinţi, se stabileşte
prin însumarea drepturilor de pensie de urmaş calculate după fiecare părinte.
Art. 56. – (1) Urmaşii militarilor, poliţiştilor ori
funcţionarilor publici cu statut special în activitate şi ai celor în rezervă,
mobilizaţi sau concentraţi în unităţi militare, decedaţi ca urmare a unor
acţiuni specifice, prin accidente, catastrofe sau alte asemenea evenimente
intervenite în timpul şi din cauza serviciului
sau a unor misiuni şi operaţii în afara teritoriului român, beneficiază
de o pensie de urmaş egală cu solda funcţiei de bază/salariului funcţiei de
bază avut la data decesului.
(2) În cazul
în care nu există urmaşi, dacă cel decedat era singurul susţinător al
părinţilor săi, aceştia vor beneficia de jumătate din pensia de urmaş stabilită
potrivit prevederilor alin. (1).
(3) Urmaşii militarilor, poliţiştilor ori
funcţionarilor publici cu statut special în rezervă, aflaţi în situaţiile
prevăzute la alin. (1), pot opta între pensia stabilită potrivit prezentei legi
şi pensia proprie din sistemul public de pensii.
Art. 57. –
În cazul modificării numărului de urmaşi, pensia se recalculează în conformitate
cu dispoziţiile art. 54 alin. (2).
Art. 58. –
Soţul supravieţuitor care are dreptul la o pensie proprie şi îndeplineşte
condiţiile prevăzute de lege pentru obţinerea pensiei de urmaş după soţul
decedat poate opta pentru cea mai avantajoasă pensie.
Art. 59. –
Opţiunea prevăzută la art. 58 poate fi făcută atât în cadrul sistemului
pensiilor militare de stat, cât şi faţă de celelalte sisteme de pensii.
SECŢIUNEA a 4–a
Indexarea şi actualizarea pensiilor
Art. 60. –
(1) Cuantumul pensiilor militare de stat se indexează anual cu 100% din rata
medie anuală a inflaţiei, la care se adaugă 50% din creşterea procentuală reală
a câştigului salarial mediu brut realizat.
(2)
Indicatorii prevăzuţi la alin. (1) sunt cei definitivi, cunoscuţi în anul
curent pentru anul calendaristic anterior, comunicaţi de Institutul Naţional de
Statistică.
(3) În
situaţia în care unul dintre indicatorii prevăzuţi la alin. (1) are valoare
negativă, la actualizarea cuantumului pensiilor militare de stat se utilizează
indicatorul cu valoare pozitivă.
(4) În situaţia în care indicatorii prevăzuţi
la alin. (1) au valori negative, se păstrează cuantumul pensiei aflat în plată.
(5)
Prevederile alin. (1) se aplică şi drepturilor de pensie deschise în cursul
anului.
(6) Începând cu anul 2021, cuantumul pensiilor militare
de stat se indexează anual cu 100% din rata inflaţiei, la care se adaugă 45%
din creşterea reală a câştigului salarial mediu brut, realizate pe anul
precedent. Procentul din creşterea reală a câştigul salarial mediu brut utilizat
la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat, luat în considerare la
indexarea pensiilor militare de stat, se reduce gradual cu câte 5% în fiecare
an.
(7) Începând cu
anul 2030, cuantumul pensiilor militare de stat se indexează anual cu 100% din
rata inflaţiei realizată pe anul precedent.
Art. 61. – (1) Cuantumul pensiilor militare de stat se
actualizează ori de câte ori se majorează solda de grad/salariul gradului
profesional şi/sau soldele de funcţie/salariile de funcţie ale militarilor,
poliţiştilor şi funcţionarilor publici cu statut special, în procentele
stabilite la art. 29, 30, 31 şi 110 și în funcție de vechimea avută la data trecerii în rezervă/încetării
raporturilor de serviciu, astfel:
a) potrivit
gradului militar/profesional avut la data trecerii în rezervă/încetării
raporturilor de serviciu şi media soldelor de funcţie/salariilor de funcţie
îndeplinite în 6 luni consecutive, din ultimii 5 ani de activitate, la cererea
persoanelor ale căror drepturi de pensie au fost deschise înainte de intrarea
în vigoare a prezentei legi. În situaţia în care, în termen de 6 luni de la
data primei majorări, persoanele îndreptăţite nu depun cerere în acest sens,
actualizarea se face, din oficiu, pe baza mediei soldelor de funcţie/salariilor
de funcţie din ultimele 6 luni de activitate;
b) în
funcţie de gradul militar/profesional deţinut la data trecerii în
rezervă/încetării raporturilor de serviciu şi media soldelor de
funcţie/salariilor de funcţie deținute în cele 6 luni alese conform
prevederilor art. 28 pentru drepturile de pensie deschise în baza acestei legi.
(2) În anul
în care pot fi aplicabile atât prevederile art. 60, cât şi cele ale alin. (1)
se aplică dispozițiile cele mai favorabile.
(3)
Procedura de actualizare prevăzută la alin. (1) se stabilește prin ordin comun al conducătorilor instituţiilor din
domeniul apărării naţionale, ordinii publice şi securităţii naţionale, emis în
termen de 90 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi.
SECŢIUNEA a 5–a
Stabilirea şi plata pensiilor
Art. 62. –
(1) Pensiile militare de stat se acordă la cererea persoanei îndreptăţite, a
tutorelui sau curatorului acesteia, a persoanei căreia i s–a încredinţat sau i
s–a dat în plasament copilul minor, după caz, depusă personal ori prin mandatar
desemnat prin procură specială.
(2) Cererea
de pensionare, depusă conform prevederilor alin. (1), poate fi retrasă la
cererea persoanei îndreptăţite, până la emiterea deciziei de pensionare.
(3)
Militarii, poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut special depun cererea
de pensionare împreună cu actele prin care se dovedeşte îndeplinirea
condiţiilor prevăzute de prezenta lege, astfel:
a) la unitatea
militară/inspectoratul judeţean/structura sau direcţia judeţeană de informaţii/
instituţia sau unitatea, după caz, din care a făcut parte persoana la data
trecerii în rezervă sau direct în retragere/încetării raporturilor de serviciu
odată cu îndeplinirea condiţiilor de acordare a unei pensii;
b) la centrul militar zonal/judeţean/de
sector sau la unitatea militară/inspectoratul judeţean/structura sau direcţia
judeţeană de informaţii/instituţia sau unitatea din care a făcut parte, după
caz, în situaţia celor care îndeplinesc condiţiile de pensionare după data
trecerii în rezervă sau încetarea raporturilor de serviciu.
c) la centrul militar zonal/judeţean/de
sector, unitatea militară/inspectoratul judeţean/structura sau direcţia
judeţeană de informaţii/instituţia sau unitatea, după caz, din raza de
domiciliu a urmaşilor pensionarilor militari decedaţi. Urmaşii pot depune cererea şi documentele
necesare şi la casele de pensii sectoriale în a căror evidenţă s–au aflat
susţinătorii.
(4) Pentru persoanele prevăzute la alin. (3), cererea de pensionare,
însoţită de actele doveditoare, se transmite de către structurile prevăzute la
alin. (3), în termen de 30 zile de la data depunerii, la casa de pensii
sectorială, în funcţie de ultimul loc de muncă.
(5) Pentru
militarii şi funcţionarii publici cu statut special care aparţin Ministerului
Justiţiei, Serviciului de Protecţie şi Pază, Serviciului de Informaţii Externe
şi Serviciului de Telecomunicaţii Speciale, dosarele de pensionare se transmit
la casa de pensii sectorială aparţinând Ministerului Apărării Naţionale,
Ministerului Afacerilor Interne sau Serviciului Român de Informaţii, după caz,
potrivit protocoalelor încheiate între acestea.
(6) Casele
de pensii sectoriale aparţinând Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului
Afacerilor Interne sau Serviciului Român de Informaţii stabilesc şi plătesc
pensiile militarilor şi funcţionarilor publici cu statut special care aparţin
Ministerului Justiţiei, Serviciului de Protecţie şi Pază, Serviciului de
Informaţii Externe şi Serviciului de Telecomunicaţii Speciale, potrivit
protocoalelor încheiate.
Art. 63. – (1)
În vederea stabilirii pensiei militare de stat organele prevăzute la art. 62
alin. (3) sunt obligate să întocmească dosarul de pensionare, acestea purtând
întreaga răspundere pentru respectarea termenelor de depunere şi exactitatea
datelor înscrise.
(2) Dosarul
de pensionare pentru invaliditate trebuie să conţină în mod obligatoriu şi
decizia medicală de încadrare în grad de invaliditate.
(3)
Metodologia de întocmire a dosarului de pensionare se stabileşte prin ordin al
ministrului apărării naţionale, ministrului afacerilor interne şi directorului
Serviciului Român de Informaţii.
Art. 64. –
(1) Drepturile de pensie se stabilesc şi se plătesc astfel:
a) de la
data încetării plăţii soldelor/salariilor lunare ale militarilor, poliţiştilor
şi funcţionarilor publici cu statut special, după caz, a soldei/salariului sau
pensiei susţinătorului decedat dacă cererea, împreună cu actele necesare, a
fost depusă la casa de pensii sectorială în cel mult 90 de zile de la data
ivirii acestor situaţii.
b) din prima
zi a lunii următoare celei in care cererea, împreună cu actele necesare, a fost
depusă la casa de pensii sectorială peste termenul prevăzut la lit. a).
(2) Pentru
persoanele care îndeplinesc condiţiile de pensionare ulterior datei ieşirii din
rândul militarilor în activitate/încetării raporturilor de serviciu sau
ulterior decesului susţinătorului, pensia se stabileşte şi se plăteşte cu
începere din prima zi a lunii următoare celei în care s–a depus cererea,
împreună cu actele necesare, la casele de pensii sectoriale.
Art. 65. –
(1) Admiterea sau respingerea cererii de pensionare se face prin decizie emisă
de casa de pensii sectorială, în termen de 45 de zile de la data înregistrării
cererii la casa de pensii sectorială.
(2) Decizia
prevăzută la alin. (1) cuprinde temeiurile de fapt şi de drept în baza cărora
se admite sau se respinge cererea de pensionare, precum şi termenul în care
poate fi introdusă contestaţia.
(3) Decizia
casei de pensii sectoriale se comunică persoanei care a solicitat pensionarea,
în termen de 10 zile lucrătoare de la data emiterii.
Art. 66. –
(1) În situaţia în care, ulterior stabilirii şi/sau plătii drepturilor de
pensie, se constată diferenţe între sumele stabilite şi/sau plătite şi cele
legal cuvenite, casa de pensii sectorială operează, din oficiu sau la cererea
persoanelor îndreptăţite, modificările ce se impun, prin decizie de revizuire.
(2) Sumele
rezultate în urma aplicării prevederilor alin. (1) se acordă sau se
recuperează, după caz, în cadrul termenului general de prescripţie, calculat de
la data constatării diferenţelor.
Art. 67. –
(1) În sistemul pensiilor militare de stat, plata pensiei se face lunar.
(2) Pensia
se plăteşte personal titularului, tutorelui sau curatorului acestuia, persoanei
căreia i s–a încredinţat ori i s–a dat în plasament copilul urmaş sau, după
caz, mandatarului desemnat prin procură specială.
Art. 68. –
(1) Plata pensiei se face, în funcţiei de opţiunea pensionarului, prin mandat
poştal, în cont curent sau în cont de card, în condiţiile stabilite prin
convenţiile încheiate între casele de pensii sectoriale şi Compania Naţională
„Poşta Română” – S.A. sau, după caz, între casele de pensii sectoriale şi
bănci.
(2)
Prevederile alin. (1) se aplică şi în situaţia celorlalte drepturi băneşti
pentru stabilirea şi plata cărora competenţa revine, potrivit legii, caselor de
pensii sectoriale.
(3) Casele
de pensii sectoriale transmit lunar, la domiciliul beneficiarilor din România,
prin Compania Naţională „Poşta Română” – S.A. , taloanele de plată a
drepturilor prevăzute la alin. (1) şi (2), indiferent de modalitatea de plată
pentru care au optat beneficiarii acestora.
Art. 69. –
(1) Cheltuielile cu transmiterea către beneficiari a drepturilor prevăzute la
art. 68 alin. (1) şi (2), precum şi cele cu transmiterea taloanelor de plată la
domiciliul beneficiarilor din România se suportă din bugetul de stat, prin
stabilirea unor procente şi tarife conform legilor bugetare anuale.
(2)
Procentul prevăzut în situaţia în care achitarea drepturilor se face la
domiciliul beneficiarilor se stabileşte astfel încât cheltuielile totale de
transmitere să nu depăşească 1% din valoarea totală a sumelor plătite.
(3)
Comisionul bancar prevăzut în situaţia în care plata drepturilor se face în
cont curent sau în cont de card se stabileşte astfel încât cheltuielile totale
de transmitere să nu depăşească 0,15% din valoarea totală a sumelor plătite.
Art. 70. –
(1) Beneficiarii drepturilor băneşti stabilite de casele de pensii sectoriale,
care nu au domiciliul în România, pot opta pentru transferul în străinătate al
acestor drepturi, în condiţiile legii.
(2) Pensiile
militare de stat sau alte drepturi de asigurări sociale cuvenite beneficiarilor
stabiliţi în străinătate, pot fi transferate în alte ţări, în condiţiile
reglementate prin instrumente juridice cu caracter internaţional la care
România este parte, în moneda ţărilor respective sau într-o altă monedă asupra
căreia s–a convenit.
(3)
Cheltuielile generate de transferul în străinătate al pensiilor militare de
stat sau altor drepturi de asigurări sociale, inclusiv comisioanele de schimb
valutar, se suportă de beneficiar, cu excepţia plăţilor care intră sub
incidenţa Ordonanţei de urgentă a Guvernului nr. 113/2009 privind serviciile de
plată, aprobată cu modificări prin Legea nr. 197/2010, în cazul acestora din
urmă comisioanele fiind suportate, proporţional, de către beneficiar şi de
către casele de pensii sectoriale.
Art. 71. –
Procedurile referitoare la efectuarea operaţiunilor de plată a drepturilor
băneşti se aprobă prin ordine ale conducătorilor caselor de pensii sectoriale.
Art. 72. –
(1) În sistemul pensiilor militare de stat, plata pensiei încetează începând cu
luna următoare celei în care a intervenit una dintre următoarele cauze:
a)
pensionarul a decedat;
b)
pensionarul nu mai îndeplineşte condiţiile legale în temeiul cărora i–a fost
acordată pensia;
c)
pensionarul de invaliditate, pensionarul urmaş prevăzut la art. 49 lit. c),
precum şi cel prevăzut la art. 52 şi–au redobândit capacitatea de muncă,
potrivit legii;
d) au
expirat 12 luni de la data la care pensionarul de invaliditate, pensionarul de
urmaş prevăzut la art. 49 lit. c) sau cel prevăzut la art. 51 alin. (1) nu s–a
prezentat, din motive imputabile lui, la revizuirea medicală obligatorie;
e) au
expirat 12 luni de la data la care pensionarul de invaliditate, pensionarul
urmaş prevăzut la art. 49 lit. c) sau cel prevăzut la art. 51 alin. (1) nu s–a
prezentat, din motive imputabile lui, la convocarea prevăzută la art. 45;
f) copilul,
beneficiar al unei pensii de urmaş, a împlinit vârsta de 26 de ani, cu excepţia
situaţiei prevăzute la art. 49 lit. c);
g)
pensionarul urmaş a fost condamnat, printr-o hotărâre judecătorească rămasă
definitivă, pentru infracţiunea de omor sau tentativă de omor, comisă asupra
susţinătorului.
(2) Datele
referitoare la decesul persoanei, de
natură să conducă la încetarea plătii pensiei, în conformitate cu prevederile
alin. (1) lit. a), se comunică de Ministerul Afacerilor Interne, prin Direcţia
pentru Evidenţa Persoanelor şi Administrarea Bazelor de Date.
(3) Instanţele
judecătoreşti au obligaţia să comunice, în scris, informaţiile de natură să
conducă la încetarea plăţii pensiei, în termen de 10 zile de la data rămânerii
definitive a hotărârii pronunţate în situaţia prevăzută la alin. (1) lit. h),
casei de pensii sectoriale în evidenţele căreia se află pensionarul condamnat.
Art. 73. –
(1) În sistemul pensiilor militare de stat, plata pensiei se suspendă începând
cu luna următoare celei în care a intervenit una dintre următoarele cauze:
a)
pensionarul şi–a stabilit domiciliul pe teritoriul altui stat, cu care România
a încheiat convenţie de reciprocitate în domeniul asigurărilor sociale, dacă,
potrivit prevederilor acesteia, pensia se plăteşte de către celălalt stat;
b)
pensionarul de invaliditate sau pensionarul urmaş prevăzut la art. 49 lit. c)
ori cel prevăzut la art. 51 alin. (1) nu se prezintă la revizuirea medicală
obligatorie sau la convocarea comisiilor centrale de expertiză medico–militară
ale Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Afacerilor Interne sau
Serviciului Român de Informaţii;
c)
pensionarul urmaş, prevăzut la art. 49 lit. a), a împlinit vârsta de 16 ani şi
nu face dovada continuării studiilor;
d) soţul
supravieţuitor, beneficiar al unei pensii de urmaş, realizează venituri brute
lunare pentru care, potrivit legii, asigurarea este obligatorie, dacă acestea
sunt mai mari de 35% din câştigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea
bugetului asigurărilor sociale de stat;
e) soţul
supravieţuitor, beneficiar al unei pensii de urmaş, s-a recăsătorit;
f) soţul
supravieţuitor, beneficiar al unei pensii militare de stat, optează pentru o
altă pensie, potrivit legii, din sistemul public de pensii, sau dintr-un alt
sistem de asigurări sociale, neintegrat sistemului public de pensii;
g)
pensionarul de invaliditate, încadrat în gradul I sau II, se încadrează în
muncă, cu excepţia consilierilor locali sau judeţeni;
h)
pensionarul de invaliditate, gradul III, se încadrează în muncă depăşind
jumătate din programul normal de lucru al locului de munca respectiv, cu
excepţia consilierilor locali sau judeţeni.
(2) În
situaţia copilului, beneficiar al unei pensii de urmaş, în condiţiile prevăzute
la art. 49 lit. b), care nu face dovada continuării studiilor, plata pensiei se
suspendă începând cu data de 1 octombrie a anului în curs.
(3) Plata
indemnizaţiei pentru însoţitor prevăzute la art. 42 alin. (1) se suspendă pe
perioada în care pensionarul este internat într-o instituţie de asistenţă
socială sau într-o unitate medicală specializată, în care se asigură supraveghere
şi îngrijire permanente, cu excepţia situaţiilor în care pensionarul este
nevăzător.
(4)
Suspendarea plăţii pensiei şi/sau a indemnizaţiei pentru însoţitor se poate
face şi la cererea pensionarului, situaţie în care suspendarea plăţii se face
începând cu luna următoare celei în care a fost înregistrată cererea.
Art. 74. –
În sistemul pensiilor militare de stat, reluarea plăţii pensiei se face, la
cerere, după cum urmează:
a) începând
cu luna următoare celei în care a fost înlăturată cauza care, potrivit legii, a
dus la suspendarea plăţii pensiei, dacă cererea a fost depusă în termen de 30
de zile de la data la care cauza suspendării a fost înlăturată;
b) începând
cu luna următoare celei în care a fost depusă cererea, dacă depunerea acesteia
s–a făcut după expirarea termenului prevăzut la lit. a);
c) de la
data începerii anului şcolar, în situaţia în care suspendarea plăţii pensiei
s–a făcut în temeiul prevederilor art. 73 alin. (1) lit. c).
d) începând
cu luna următoare celei în care a fost depusă cererea de reluare a plăţii
pensiei în cazul prevăzut la art. 73 alin. (4).
Art. 75. –
Încetarea, suspendarea sau reluarea plăţii pensiei, precum şi orice modificare
a drepturilor de pensie se fac prin decizie emisă de casele de pensii
sectoriale, în condiţiile respectării regimului juridic al deciziei de
înscriere la pensie.
Art. 76. –
Prevederile prezentei legi, referitoare la stabilirea şi modificarea
drepturilor, la încetarea, suspendarea şi reluarea plăţii acestora, se aplică
şi indemnizaţiilor acordate prin legi speciale, ale căror stabilire şi plată se
află, potrivit legii, în competenţa materială a caselor de pensii sectoriale,
cu excepţia situaţiilor în care legea specială de reglementare dispune altfel.
Art. 77. –
(1) În sistemul pensiilor militare de stat, pot cumula pensia cu venituri
provenite din situaţii pentru care asigurarea este obligatorie, în condiţiile
legii, următoarele categorii de pensionari:
a)
pensionarii militari care beneficiază de pensie de serviciu;
b)
nevăzătorii;
c)
pensionarii de invaliditate gradul III, precum şi copiii, pensionari de urmaş,
încadraţi în gradul III de invaliditate;
d) copiii,
pensionari de urmaş, prevăzuţi la art. 49 lit. a) şi b).
(2) Soţul
supravieţuitor, beneficiar al unei pensii de urmaş, poate cumula pensia cu
venituri din activităţi profesionale pentru care asigurarea este obligatorie,
potrivit legii, dacă acestea nu depăşesc 35% din câştigul salarial mediu brut
utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat.
Art. 78. –
Pensionarii militari care realizează stagii de cotizare, nevalorificate la
stabilirea pensiei militare de stat, pot solicita stabilirea drepturilor de
pensie în condiţiile prevăzute de Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de
pensii publice, cu modificările şi completările ulterioare.
Art. 79. –
(1) Deciziile de pensii pentru limită de vârstă şi anticipate ale pensionarilor
militari rechemaţi în activitate sau care au redobândit calitatea de poliţişti
sau funcţionari publici cu statut special în instituţii din sistemul de
apărare, ordine publică şi siguranţă naţională se revocă.
(2)
Prevederile alin. (1) se aplică din ziua în care militarul, poliţistul sau
funcţionarul public cu statut special a fost rechemat în activitate sau a
redobândit calitatea de poliţist sau funcţionar public cu statut special.
(3)
Instituţiile prevăzute la alin. (1) au obligaţia de a comunica caselor de
pensii sectoriale în termen de 15 zile persoanele care beneficiază de pensie
militară şi au fost rechemate în activitate sau au redobândit calitatea de
poliţist sau funcţionar public cu statut special.
(4) La o
nouă trecere în rezervă/încetare a raporturilor de muncă, vechimea care se ia
în considerare la stabilirea pensiei militare de stat este cea stabilită la
pensionarea anterioară, la care se adaugă timpul servit după rechemarea în
activitate, respectiv, timpul lucrat în calitate de poliţist şi funcţionar public cu statut special.
(5) În baza
de calcul a pensiei se iau soldele/salariile prevăzute la art. 28.
Art. 80. –
Beneficiarii drepturilor prevăzute de prezenta lege sunt obligaţi să comunice
casei de pensii sectoriale, în evidenţele căreia se află, orice schimbare în
situaţia proprie, de natură să conducă la modificarea condiţiilor în funcţie de
care i–a fost stabilită sau i se plăteşte pensia, în termen de 15 zile de la
data apariţiei acesteia.
Art. 81. –
(1) Sumele neîncasate de către pensionar, reprezentând pensia pe luna în care a
avut loc decesul şi/sau, după caz, drepturi restante de pensie, cuvenite şi
neîncasate până la deces, se plătesc soţului supravieţuitor, copiilor,
părinţilor sau, în lipsa acestora, celorlalţi moştenitori, în condiţiile
dreptului comun.
(2) Sumele
prevăzute la alin. (1) pot fi solicitate în cadrul termenului general de
prescripţie.
CAPITOLUL II
Alte drepturi de asigurări sociale
Art. 82. – (1) În sistemul pensiilor
militare de stat, în afara pensiilor, se mai pot acorda, în condiţiile
prezentei legi, următoarele drepturi de asigurări sociale:
a) tratament balnear care se suportă de la bugetul
Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate, pentru asiguraţi şi
pensionari;
b) bilete de odihnă şi tratament, acordate conform
prevederilor legale;
c) ajutor de deces, conform prevederilor legale, în
cazul decesului militarului, poliţistului sau funcţionarului public cu statut
special, pensionarului militar sau a unui membru al familiei acestuia.
(2) Ajutorul de deces se acordă unei singure persoane
care face dovada că a suportat cheltuielile ocazionate de deces şi care poate
fi, după caz, soţul supravieţuitor, copilul, părintele, tutorele, curatorul
sau, în lipsa acestora, oricare persoană care face această dovadă.
(3) În cazul decesului unui membru de familie,
ajutorul de deces se acordă dacă acesta nu era asigurat sau pensionar la data
decesului.
(4) Se consideră membru de familie, în sensul alin.
(3):
a) soţul/soţia;
b) copiii proprii, copiii adoptaţi, copiii aflaţi în
plasament familial sau cei încredinţaţi spre creştere şi educare familiei, în
vârstă de până la 18 ani sau, dacă îşi continuă studiile, până la terminarea
acestora, fără a depăşi vârsta de 26 de ani, precum şi copiii incapabili de
muncă, indiferent de vârstă, dacă şi-au pierdut capacitatea de muncă înaintea
vârstelor menţionate.
Art. 83. – (1) Ajutorul de deces se suportă din
bugetul de stat şi se acordă, la cerere, pe baza certificatului de deces.
(2) Acordarea ajutorului de deces nu este condiţionată
de realizarea unei anumite vechimi în serviciu.
Art. 84. – Ajutorul de deces se achită în termen de 24
de ore de la solicitare de:
a) angajator, în cazul decesului militarului,
poliţistului sau funcţionarului public cu statut special, respectiv al unui
membru de familie al acestuia;
b) casa de pensii sectorială sau centrul militar
zonal/judeţean/sector în cazul decesului pensionarului, respectiv al unui
membru de familie al acestuia.
Art. 85. – (1) Ajutorul de deces se achită persoanei
îndreptăţite sau mandatarului desemnat, prin procură specială, de către
aceasta.
(2) Ajutorul de deces poate fi solicitat, pe baza
actelor justificative, în cadrul termenului general de prescripţie, calculat de
la data decesului.
(3) Cuantumul ajutorului de deces solicitat potrivit
alin. (2) se achită la nivelul cuvenit la data decesului stabilit conform
legii.
CAPITOLUL III
Casele de pensii sectoriale
Art. 86. – (1)
Casele de pensii sectoriale se înfiinţează în subordinea Ministerului Apărării
Naţionale, Ministerului Afacerilor Interne şi Serviciului Român de Informaţii,
după caz, ca structuri cu personalitate juridică şi cu sediul în municipiul
Bucureşti.
(2) Casele
de pensii sectoriale prevăzute la alin. (1) sunt succesoare de drept ale
caselor de pensii sectoriale din Ministerul Apărării Naţionale, Ministerul
Afacerilor Interne şi Serviciul Român de Informaţii.
Art. 87. –
Atribuţiile, organizarea şi funcţionarea caselor de pensii sectoriale se
stabilesc prin hotărâre a Guvernului la propunerea Ministerului Apărării
Naţionale, Ministerului Afacerilor Interne şi Serviciului Român de Informaţii,
în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi.
Art. 88. –
Cheltuielile privind organizarea şi funcţionarea caselor de pensii sectoriale
se suportă din bugetul de stat, prin bugetele instituţiilor publice în
subordinea cărora funcţionează.
Art. 89. –
În aplicarea prevederilor prezentei legi, casele de pensii sectoriale
îndeplinesc, în principal, următoarele atribuţii:
a) asigură
evidenţa la nivel naţional a tuturor beneficiarilor dispoziţiilor prezentei
legi;
b) stabilesc
cuantumul pensiilor din sistemul pensiilor militare de stat prin decizii,
conform prezentei legi;
c) asigură
evidenţa drepturilor şi obligaţiilor stabilite în sistemul pensiilor militare
de stat, pe baza codului numeric personal, în condiţiile legii;
d) aplică
prevederile convenţiilor internaţionale de asigurări sociale, la care România
este parte, precum şi ansamblul reglementărilor comunitare şi dezvoltă relaţii
cu organisme similare în domeniul pensiilor militare şi asigurărilor sociale
din alte ţări, în limita competenţelor prevăzute de lege;
e)
organizează selecţia, pregătirea şi perfecţionarea profesională a personalului
din domeniul pensiilor militare, în condiţiile legii;
f) asigură
introducerea, extinderea, întreţinerea şi protecţia sistemelor automate de
calcul şi de evidenţă;
g) asigură
reprezentarea în faţa instanţelor judecătoreşti în litigiile în care sunt parte
ca urmare a aplicării dispoziţiilor prezentei legi;
h) asigură
exportul în străinătate al prestaţiilor stabilite potrivit reglementărilor
legale în domeniu;
i)
îndeplinesc orice alte atribuţii stabilite prin dispoziţii legale.
Art. 90. –
Realizarea atribuţiilor ce revin caselor de pensii sectoriale, potrivit legii,
este supusă controlului Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului
Afacerilor Interne şi Serviciului Român de Informaţii, după caz.
CAPITOLUL IV
Răspunderea juridică
Art. 91. –
Încălcarea prevederilor prezentei legi atrage răspunderea materială, civilă,
contravenţională sau penală, după caz.
SECŢIUNEA 1
Infracţiuni
Art. 92. – Completarea cu intenţie a formularelor–tip
referitoare la stabilirea şi plata pensiilor cu date nereale, având ca efect
denaturarea evidenţelor şi datelor referitoare la pensionarii militari,
constituie infracţiune de fals intelectual şi se pedepseşte potrivit Codului
penal.
SECŢIUNEA a 2–a
Contravenţii
Art. 93. –
Constituie contravenţie următoarele fapte dacă nu sunt săvârşite în astfel de
condiţii încât, potrivit legii penale, să constituie infracţiuni:
a)
nerespectarea metodologiei şi a criteriilor de încadrare în condiţii deosebite
şi speciale de muncă;
b)
nerespectarea prevederilor art. 28 privind baza de calcul folosită pentru
stabilirea pensiei militare de stat;
c)
nerespectarea prevederilor art. 80 privind obligaţia comunicării casei de
pensii sectorială a modificărilor intervenite referitoare la condiţiile de
acordare a pensiei;
d)
nerespectarea eliberării la cerere a actelor prevăzute de lege, prin care se
face dovada vechimii, necesare stabilirii drepturilor de pensie, care sunt
scutite de orice fel de taxe şi comisioane.
Art. 94. –
(1) Contravenţiile prevăzute la art. 93 se sancţionează după cum urmează:
a) cele de
la lit. c) şi d) cu amendă de la 500 lei la 1000 lei;
b) cele de
la lit. a) şi b) cu amendă de la 1500 lei la 5000 lei.
(2) Nivelul
amenzilor prevăzut la alin. (1) poate fi actualizat prin hotărâre a Guvernului.
Art. 95. –
Constatarea contravenţiilor prevăzute la art. 93 şi aplicarea sancţiunilor
prevăzute la art. 94 se fac de către organele de control ale caselor de pensii
sectoriale.
Art. 96. –
Amenzile contravenţionale aplicate potrivit prevederilor art. 94 şi 95
constituie venituri la bugetul de stat.
Art. 97. –
Dispoziţiile referitoare la contravenţii prevăzute la art. 94–96 se completează
cu prevederile Ordonanţei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al
contravenţiilor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 180/2002,
cu modificările şi completările ulterioare.
CAPITOLUL V
Jurisdicţia în sistemului pensiilor militare de stat
Art. 98. –
(1) Deciziile de pensie emise de casele de pensie sectoriale pot fi contestate,
în termen de 30 de zile de la comunicare, la comisiile de contestaţii care
funcţionează în cadrul Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Afacerilor
Interne şi Serviciului Român de Informaţii.
(2)
Procedura de examinare a deciziilor supuse contestării reprezintă procedură
administrativă prealabilă, obligatorie,fără caracter jurisdicţional.
(3)
Deciziile de pensie necontestate în termenul prevăzut la alin. (1) sunt
definitive.
Art. 99. –
(1) Comisiile de contestaţii care funcţionează în cadrul Ministerului Apărării Naţionale,
Ministerului Afacerilor Interne şi Serviciului Român de Informaţii sunt
organisme de verificare, care examinează şi hotărăsc asupra deciziilor de
pensie emise de casele de pensii sectoriale şi urmăresc aplicarea corectă a
legislaţiei referitoare la pensiile militare de stat.
(2)
Organizarea, funcţionarea şi structura comisiilor de contestaţii care
funcţionează în cadrul Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Afacerilor
Interne şi Serviciului Român de Informaţii se stabilesc prin ordin comun al
ministrului apărării naţionale, ministrului afacerilor interne şi directorului
Serviciului Român de Informaţii, în termen de 30 de zile de la intrarea în
vigoare a prezentei legi.
(3) În
soluţionarea contestaţiilor, comisiile de contestaţii care funcţionează în
cadrul Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Afacerilor Interne şi
Serviciului Român de Informaţii adoptă hotărâri.
(4) Termenul de soluţionare a
contestaţiei este de 45 de zile de la data înregistrării acesteia.
(5) În situaţia în care contestaţia nu este
soluţionată de comisiile de contestaţii în termenul de 45 de zile, deciziile de
pensie pot fi atacate la instanţa în a cărei rază teritorială îşi are
domiciliul ori sediul reclamantul.
Art. 100. –
(1) Hotărârile comisiilor de contestaţii care funcţionează în cadrul
Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Afacerilor Interne şi Serviciului
Român de Informaţii se comunică persoanelor în cauză şi caselor de pensii
sectoriale interesate, în termen de 5 zile de la adoptare.
(2) Hotărârile
comisiilor de contestaţii pot fi atacate la instanţa judecătorească în a cărei
rază teritorială îşi are domiciliul sau sediul reclamantul, în termen de 30 de
zile de la comunicare.
(3)
Hotărârile comisiilor de contestaţii, care nu au fost atacate la instanţele
judecătoreşti în termenul prevăzut la alin. (2), sunt definitive.
Art. 101. –
Jurisdicţia în sistemului pensiilor militare de stat se realizează prin
tribunale şi curţi de apel.
Art. 102. –
Litigiile se soluţionează de către instanţa competentă, potrivit legii.
Art. 103. –
Cererile îndreptate împotriva caselor de pensii sectoriale se adresează
instanţei în a cărei rază teritorială îşi are domiciliul ori sediul
reclamantul.
Art. 104. – Hotărârea
tribunalului poate fi atacată cu apel.
Art. 105. –
Prevederile prezentei legi, referitoare la jurisdicţia în sistemului pensiilor
militare de stat, se completează cu dispoziţiile Codului de procedură civilă şi
ale Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată, cu
modificările şi completările ulterioare.
Art. 106. –
Cererile în faţa oricăror organe sau instanţe, precum şi toate actele
procedurale în legătură cu litigiile, având ca obiect drepturi sau obligaţii de
pensii militare de stat sau de asigurări sociale, sunt scutite de taxă de
timbru.
CAPITOLUL VI
Dispoziţii tranzitorii
Art. 107. –
(1) Dovada vechimii pentru stabilirea pensiei militare de stat, pentru
perioadele anterioare datei intrării în vigoare a prezentei legi, se face cu
actele prevăzute de legislaţia în vigoare la data emiterii acestora.
(2)
Perioadele de vechime în muncă realizate în grupele I şi a II-a de muncă până
la data de 10 aprilie 2001 constituie stagiu de cotizare în condiţii speciale,
respectiv condiţii deosebite, în vederea
reducerii vârstelor de pensionare cu excepţia celor realizate în activităţile
care, conform prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 263/2010, sunt
încadrate în condiţii speciale.
(3) Constituie vechime şi perioada
suplimentară la vechimea în muncă acordată în baza legislaţiei anterioare datei
de 1 aprilie 2001 pentru perioadele realizate în grupa I, a II-a de muncă.
(4) Adeverinţele care atestă încadrarea
persoanelor în fostele grupe I şi/sau a II-a de muncă sunt valorificate, numai
în situaţia în care au fost emise conform legii, pe baza documentelor
verificabile întocmite anterior datei de 1 aprilie 2001.
Art. 108. – (1) În perioada de aplicare etapizată a
prevederilor Legii–cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a
personalului plătit din fonduri publice, cu modificările ulterioare, baza de
calcul prevăzută la art. 28 din prezenta lege este solda lunară/salariul de
bază la care se adaugă sporul pentru
păstrarea confidenţialităţii în legătură cu informaţiile clasificate, prevăzute
de legislația în vigoare la 31.12.2009.
(2) În
perioada prevăzută la alin. (1), la baza de calcul folosită pentru stabilirea și actualizarea pensiei militare de stat determinată în
condiţiile art. 28 se aplică un indice de corecţie de 1,18.
(3) În perioada de aplicare etapizată a prevederilor
Legii–cadru nr. 284/2010, contribuţia individuală la bugetul de stat prevăzută
la art. 32, se calculează la solda lunară/salariul de bază prevăzute de legislația în vigoare la
31.12.2009.
CAPITOLUL VII
Dispoziţii finale
Art. 109.–
(1) Cererile în legătură cu eliberarea actelor prevăzute de lege, prin care se
face dovada vechimii necesare stabilirii drepturilor de pensie sunt scutite de
orice fel de taxe şi comisioane.
(2) Cererile
prevăzute la alin. (1) se soluţionează în termen de 30 de zile de la data
înregistrării.
Art.110.–
Militarii, poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut special care au plătit
contribuţia individuală la bugetul de stat/bugetul asigurărilor sociale,
contribuţie la Fondul pentru pensia suplimentară, respectiv contribuţia
individuală de asigurări sociale de stat, beneficiază de un spor procentual la
cuantumul pensiei stabilit in condiţiile art. 29, 30 şi 31, astfel:
a) 3% pentru
o vechime a contribuţiei între 5 – 15 ani;
b) 6% pentru
o vechime a contribuţiei între 15 – 25 ani;
c) 9% pentru
o vechime a contribuţiei peste 25 de ani.
Art. 111. –
(1) Pensiile militarilor, poliţiştilor şi funcţionarilor publici cu statut
special recalculate şi revizuite în baza Legii nr. 119/2010 privind stabilirea
unor măsuri în domeniul pensiilor, Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.
1/2011 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor acordate
beneficiarilor proveniţi din sistemul de apărare, ordine publică şi siguranţă
naţională şi Legii nr. 241/2013 privind stabilirea unor măsuri în domeniul
pensiilor acordate beneficiarilor proveniţi din sistemul de apărare, ordine
publică şi siguranţă naţională devin pensii militare de stat în înţelesul
prezentei legi.
(2) Prima actualizare prevăzută la art. 61 alin. (1) lit. a)
se realizează în termen de 24 de luni de la data primei majorări a soldelor de
grad/salariilor gradului profesional şi/sau soldelelor de funcţie/salariilor de
funcţie ale militarilor, poliţiştilor şi funcţionarilor publici cu statut
special şi se aplică începând cu luna majorării acestor drepturi.
(3) Pensiile prevăzute la alin. (1) pot fi recalculate, în
condiţiile prezentei legi, în situaţia depunerii de documente nevalorificate
până la data intrării în vigoare a prezentei legi, iar drepturile de pensie
astfel recalculate se acordă începând cu luna următoare depunerii documentelor.
(4) Stagiile
de cotizare nevalorificate la recalcularea pensiei conform alin. (3), precum şi
cele realizate ulterior intrării în vigoare a prezentei legi se valorifică în
sistemul public de pensii.
(5) Procedura de recalculare prevăzută la alin. (3) se
stabilește prin ordinul prevăzut la art. 61 alin. (3).
Art. 112. –
(1) Pensiile militarilor, poliţiştilor şi funcţionarilor publici cu statut
special stabilite în baza Legii nr. 263/2010, cu modificările şi completările
ulterioare, devin pensii militare de
stat şi se recalculează potrivit prevederilor prezentei legi, în raport cu
vechimea valorificată prin ultima decizie de pensie.
(2)
Recalcularea pensiilor prevăzută la alin. (1) se realizează în termen de 12
luni de la intrarea în vigoare a prezentei legi.
(3) Stagiile
de cotizare nevalorificate la recalcularea pensiei conform alin. (1), precum şi
cele realizate ulterior intrării în vigoare a prezentei legi se valorifică în
sistemul public de pensii.
(4) Pensiile
recalculate potrivit alin. (1) se cuvin
începând cu luna următoare intrării în vigoare a prezentei legi şi se plătesc
începând cu luna următoare celei în care se împlineşte termenul prevăzut la
alin. (2).
(5)
Persoanele care au realizat stagiu de cotizare în specialitate şi ale căror
drepturi de pensie au fost stabilite de către casele teritoriale de pensii
conform Legii nr. 263/2010, cu modificările şi completările ulterioare, pot
opta pentru recalcularea pensiei, în condiţiile prezentei legi, la casele de pensii sectoriale în funcţie de
ultimul loc de muncă din care au trecut în rezervă/retragere sau le-au încetat
raporturile de serviciu.
(6)
Prevederile alin. (3) şi (4) se aplică şi în cazul persoanelor de la alin. (5)
dacă cererea a fost depusă la casele de pensii sectoriale în termenul prevăzut
la alin. (2).
(7) În
situaţia în care cererea a fost depusă la casele de pensii sectoriale cu
depăşirea termenului prevăzut la alin. (2) drepturile de pensie recalculate se
cuvin şi se plătesc începând cu luna următoare depunerii cererii.
(8) Procedura de recalculare prevăzută la alin. (1) se
stabilește prin ordinul prevăzut la art. 61 alin. (3).
Art. 113. –
În situaţia în care se constată diferenţe între cuantumul pensiilor stabilit
potrivit prevederilor art. 111 şi 112, şi cuantumul pensiilor aflate în plată,
se păstrează în plată cuantumul avantajos.
Art.114. –
(1) În cazul modificării numărului de urmaşi după intrarea în vigoare a
prezentei legi, pentru o pensie stabilită pe baza legislaţiei anterioare,
pensia de urmaş cuvenită soţului supravieţuitor se recalculează potrivit
prezentei legi, cu păstrarea condiţiilor existente la data deciziei iniţiale.
(2)
Prevederile alin. (1) se aplică şi în cazul pensiilor de invaliditate stabilite
pe baza legislaţiei anterioare, la modificarea încadrării într-un alt grad de
invaliditate.
(3)
Drepturile pentru urmaşii militarilor, poliţiştilor ori funcţionarilor publici
cu statut special în activitate şi ai celor în rezervă, mobilizate sau
concentrate în unităţi militare, decedate ca urmare a unor acţiuni militare,
prin accidente, catastrofe sau alte asemenea evenimente intervenite în timpul
şi din cauza serviciului militar sau a unor misiuni şi operaţii în afara
teritoriului statului român, se actualizează, anual conform prevederilor art.
60.
(4)
Prevederile alin. (3) se aplică în mod corespunzător pensiilor prevăzute la
art. 41.
Art. 115. –
Litigiile care se referă la drepturile ce fac obiectul prezentei legi, aflate
pe rolul instanţelor la data intrării în vigoare a acesteia, se vor judeca
potrivit legii în baza căreia a fost stabilit dreptul.
Art. 116. –
(1) Sumele încasate necuvenit cu titlu de pensie se recuperează de la
beneficiari în termenul general de prescripţie de 3 ani.
(2) Sumele
plătite necuvenit prin intermediul caselor de pensii sectoriale se recuperează
de la beneficiari în baza deciziei casei de pensii sectoriale respective, care
constituie titlu executoriu.
(3) Debitele
reprezentând pensii şi alte drepturi de asigurări sociale mai mici de 10 lei nu
se urmăresc.
(4) Sumele
rămase nerecuperate de pe urma beneficiarilor decedaţi nu se mai urmăresc.
Art. 117. –
(1) Sumele încasate necuvenit cu titlu de pensie militară de stat, ca urmare a
unei infracţiuni săvârşite de beneficiar, se recuperează de la acesta, de la data
primei plăţi a sumelor necuvenite, plus dobânzile aferente, până la recuperarea
integrală a prejudiciului.
(2) Sumele
stabilite în conformitate cu prevederile alin. (1), rămase nerecuperate de la
pensionarii decedaţi, nu se mai urmăresc.
Art. 118. –
(1) Debitele provenite din drepturile de pensie din sistemul pensiilor militare
de stat se recuperează potrivit legii şi se fac venit la bugetul de stat.
(2) La
recuperarea debitelor în conformitate cu dispoziţiile alin. (1) se aplică
prevederile Codului de procedură fiscală în materie.
Art. 119. –
Bazele de date privind beneficiarii dispoziţiilor prezentei legi sunt
proprietatea caselor de pensii sectoriale şi au caracter confidenţial.
Art. 120. –
Cererile adresate casei de pensii sectoriale constituite la nivelul
Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Afacerilor Interne şi Serviciului
Român de Informaţii se soluţionează în termenul prevăzut de lege şi sunt
scutite de orice fel de taxă.
Art. 121. –
Cererile înregistrate şi nesoluţionate până la data intrării în vigoare a
prezentei legi se soluţionează conform normelor legale existente la data
deschiderii drepturilor de pensii şi asigurări sociale.
Art. 122. – La stabilire, pensiile se
rotunjesc din leu în leu în favoarea beneficiarului.
Art.
123. - (1) Diferenţele între cuantumurile pensiilor cuvenite pentru luna
decembrie 2010 şi cele stabilite în baza Legii nr. 119/2010 şi OUG nr. 1/2011,
se restituie titularilor, la cererea acesora, în mod eşalonat, pe o perioadă de
cel mult 2 ani de la data intrării în vigoare a prezentei legi.
(2) Modalitatea de aplicare a prevederilor alin. (1) se va
stabili prin norme aprobate prin hotărâre a Guvernului.
Art. 124. –
Prezenta lege intră în vigoare la data de .......
Art. 125. –
Pe data intrării în vigoare a prezentei legi se abrogă:
a) art. 1
lit. a) şi b), art. 4 alin. (1) lit. a), art. 5 alin. (1), (2) şi (3), art. 8,
art. 9 lit. b) şi art. 11 din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor masuri
în domeniul pensiilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I,
nr. 441 din 30 iunie 2010;
b) art. II
şi III din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 98/2011 pentru modificarea
Legii nr. 411/2004 privind fondurile de pensii administrate privat, precum şi
pentru stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor administrate privat,
publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 827 din 22 noiembrie
2011, cu modificările ulterioare;
c) art. 89
alin. (1) din Anexa nr. VII la Legea–cadru nr. 284/2010 privind salarizarea
unitară a personalului plătit din fonduri publice, publicată în Monitorul
Oficial al României, Partea I, nr. 877 din 28decembrie 2010, cu modificările
ulterioare;
d)
dispoziţiile contrare din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii
publice, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 852 din 20
decembrie 2010, cu modificările şi completările ulterioare;
e) orice
alte dispoziţii contrare prezentei legi.
Nr. in
Anexă
VÂRSTA
standard de pensionare pentru
militari, poliţişti şi funcţionari publici cu statut special din sistemul
administraţiei penitenciare, din domeniul apărării naţionale, ordinii publice
şi siguranţei naţionale
Luna şi anul naşterii
|
Luna şi anul pensionării
|
Vârsta la ieşirea la pensie
(ani/luni)
|
Ianuarie
1958
|
Septembrie
2013
|
55/8
|
Februarie
1958
|
Octombrie
2013
|
55/8
|
Martie
1958
|
Noiembrie
2013
|
55/8
|
Aprilie
1958
|
Ianuarie
2014
|
55/9
|
Mai 1958
|
Februarie
2014
|
55/9
|
Iunie 1958
|
Martie
2014
|
55/9
|
Iulie 1958
|
Mai 2014
|
55/10
|
August
1958
|
Iunie 2014
|
55/10
|
Septembrie
1958
|
Iulie 2014
|
55/10
|
Octombrie
1958
|
Septembrie
2014
|
55/11
|
Noiembrie
1958
|
Octombrie
2014
|
55/11
|
Decembrie
1958
|
Noiembrie
2014
|
55/11
|
Ianuarie
1959
|
Ianuarie
2015
|
56/0
|
Februarie
1959
|
Februarie
2015
|
56/0
|
Martie
1959
|
Martie
2015
|
56/0
|
Aprilie
1959
|
Mai 2015
|
56/1
|
Mai 1959
|
Iunie 2015
|
56/1
|
Iunie 1959
|
Iulie 2015
|
56/1
|
Iulie 1959
|
Septembrie
2015
|
56/2
|
August
1959
|
Octombrie
2015
|
56/2
|
Septembrie
1959
|
Noiembrie
2015
|
56/2
|
Octombrie
1959
|
Ianuarie
2016
|
56/3
|
Noiembrie
1959
|
Februarie
2016
|
56/3
|
Decembrie
1959
|
Martie
2016
|
56/3
|
Ianuarie
1960
|
Mai 2016
|
56/4
|
Februarie
1960
|
Iunie 2016
|
56/4
|
Martie
1960
|
Iulie 2016
|
56/4
|
Aprilie
1960
|
Septembrie
2016
|
56/5
|
Mai 1960
|
Octombrie
2016
|
56/5
|
Iunie 1960
|
Noiembrie
2016
|
56/5
|
Iulie 1960
|
Ianuarie
2017
|
56/6
|
August
1960
|
Februarie
2017
|
56/6
|
Septembrie
1960
|
Martie
2017
|
56/6
|
Octombrie
1960
|
Mai 2017
|
56/7
|
Noiembrie
1960
|
Iunie 2017
|
56/7
|
Decembrie
1960
|
Iulie 2017
|
56/7
|
Ianuarie
1961
|
Septembrie
2017
|
56/8
|
Februarie
1961
|
Octombrie
2017
|
56/8
|
Martie
1961
|
Noiembrie
2017
|
56/8
|
Aprilie
1961
|
Ianuarie
2018
|
56/9
|
Mai 1961
|
Februarie
2018
|
56/9
|
Iunie 1961
|
Martie
2018
|
56/9
|
Iulie 1961
|
Mai 2018
|
56/10
|
August
1961
|
Iunie 2018
|
56/10
|
Septembrie
1961
|
Iulie 2018
|
56/10
|
Octombrie
1961
|
Septembrie
2018
|
56/11
|
Noiembrie
1961
|
Octombrie
2018
|
56/11
|
Decembrie
1961
|
Noiembrie
2018
|
56/11
|
Ianuarie
1962
|
Ianuarie
2019
|
57/0
|
Februarie
1962
|
Februarie
2019
|
57/0
|
Martie
1962
|
Martie
2019
|
57/0
|
Aprilie
1962
|
Mai 2019
|
57/1
|
Mai 1962
|
Iunie 2019
|
57/1
|
Iunie 1962
|
Iulie 2019
|
57/1
|
Iulie 1962
|
Septembrie
2019
|
57/2
|
August
1962
|
Octombrie
2019
|
57/2
|
Septembrie
1962
|
Noiembrie
2019
|
57/2
|
Octombrie
1962
|
Ianuarie
2020
|
57/3
|
Noiembrie
1962
|
Februarie
2020
|
57/3
|
Decembrie
1962
|
Martie
2020
|
57/3
|
Ianuarie
1963
|
Mai 2020
|
57/4
|
Februarie
1963
|
Iunie 2020
|
57/4
|
Martie
1963
|
Iulie 2020
|
57/4
|
Aprilie
1963
|
Septembrie
2020
|
57/5
|
Mai 1963
|
Octombrie
2020
|
57/5
|
Iunie 1963
|
Noiembrie
2020
|
57/5
|
Iulie 1963
|
Ianuarie
2021
|
57/6
|
August
1963
|
Februarie
2021
|
57/6
|
Septembrie
1963
|
Martie
2021
|
57/6
|
Octombrie
1963
|
Mai 2021
|
57/7
|
Noiembrie
1963
|
Iunie 2021
|
57/7
|
Decembrie
1963
|
Iulie 2021
|
57/7
|
Ianuarie
1964
|
Septembrie
2021
|
57/8
|
Februarie
1964
|
Octombrie
2021
|
57/8
|
Martie
1964
|
Noiembrie
2021
|
57/8
|
Aprilie
1964
|
Ianuarie
2022
|
57/9
|
Mai 1964
|
Februarie
2022
|
57/9
|
Iunie 1964
|
Martie
2022
|
57/9
|
Iulie 1964
|
Mai 2022
|
57/10
|
August
1964
|
Iunie 2022
|
57/10
|
Septembrie
1964
|
Iulie 2022
|
57/10
|
Octombrie
1964
|
Septembrie
2022
|
57/11
|
Noiembrie
1964
|
Octombrie
2022
|
57/11
|
Decembrie
1964
|
Noiembrie
2022
|
57/11
|
Ianuarie
1965
|
Ianuarie
2023
|
58/0
|
Februarie
1965
|
Februarie
2023
|
58/0
|
Martie
1965
|
Martie
2023
|
58/0
|
Aprilie
1965
|
Mai 2023
|
58/1
|
Mai 1965
|
Iunie 2023
|
58/1
|
Iunie 1965
|
Iulie 2023
|
58/1
|
Iulie 1965
|
Septembrie
2023
|
58/2
|
August
1965
|
Octombrie
2023
|
58/2
|
Septembrie
1965
|
Noiembrie
2023
|
58/2
|
Octombrie
1965
|
Ianuarie
2024
|
58/3
|
Noiembrie
1965
|
Februarie
2024
|
58/3
|
Decembrie
1965
|
Martie
2024
|
58/3
|
Ianuarie
1966
|
Mai 2024
|
58/4
|
Februarie
1966
|
Iunie 2024
|
58/4
|
Martie
1966
|
Iulie 2024
|
58/4
|
Aprilie
1966
|
Septembrie
2024
|
58/5
|
Mai 1966
|
Octombrie
2024
|
58/5
|
Iunie 1966
|
Noiembrie
2024
|
58/5
|
Iulie 1966
|
Ianuarie
2025
|
58/6
|
August
1966
|
Februarie
2025
|
58/6
|
Septembrie
1966
|
Martie
2025
|
58/6
|
Octombrie
1966
|
Mai 2025
|
58/7
|
Noiembrie
1966
|
Iunie 2025
|
58/7
|
Decembrie
1966
|
Iulie 2025
|
58/7
|
Ianuarie
1967
|
Septembrie
2025
|
58/8
|
Februarie
1967
|
Octombrie
2025
|
58/8
|
Martie
1967
|
Noiembrie
2025
|
58/8
|
Aprilie
1967
|
Ianuarie
2026
|
58/9
|
Mai 1967
|
Februarie
2026
|
58/9
|
Iunie 1967
|
Martie
2026
|
58/9
|
Iulie 1967
|
Mai 2026
|
58/10
|
August
1967
|
Iunie 2026
|
58/10
|
Septembrie
1967
|
Iulie 2026
|
58/10
|
Octombrie
1967
|
Septembrie
2026
|
58/11
|
Noiembrie
1967
|
Octombrie
2026
|
58/11
|
Decembrie
1967
|
Noiembrie
2026
|
58/11
|
Ianuarie
1968
|
Ianuarie
2027
|
59/0
|
Februarie
1968
|
Februarie
2027
|
59/0
|
Martie
1968
|
Aprilie
2027
|
59/1
|
Aprilie
1968
|
Mai 2027
|
59/1
|
Mai 1968
|
Iulie 2027
|
59/2
|
Iunie 1968
|
August
2027
|
59/2
|
Iulie 1968
|
Octombrie
2027
|
59/3
|
August
1968
|
Noiembrie
2027
|
59/3
|
Septembrie
1968
|
Ianuarie
2028
|
59/4
|
Octombrie
1968
|
Februarie
2028
|
59/4
|
Noiembrie
1968
|
Aprilie
2028
|
59/5
|
Decembrie
1968
|
Mai 2028
|
59/5
|
Ianuarie
1969
|
Iulie 2028
|
59/6
|
Februarie
1969
|
August
2028
|
59/6
|
Martie
1969
|
Octombrie
2028
|
59/7
|
Aprilie
1969
|
Noiembrie
2028
|
59/7
|
Mai 1969
|
Ianuarie
2029
|
59/8
|
Iunie 1969
|
Februarie
2029
|
59/8
|
Iulie 1969
|
Aprilie
2029
|
59/9
|
August
1969
|
Mai 2029
|
59/9
|
Septembrie
1969
|
Iulie 2029
|
59/10
|
Octombrie
1969
|
August
2029
|
59/10
|
Noiembrie
1969
|
Octombrie
2029
|
59/11
|
Decembrie
1969
|
Noiembrie
2029
|
59/11
|
Ianuarie
1970
|
Ianuarie
2030
|
60/0
|
|
|||||||||